Matthias Wichtler, directorul financiar al Aumovio pentru România, a transmis că România a devenit între timp cea mai mare locație din afara Germaniei, fiind practic numărul unu în dezvoltarea globală după țara de origine.
La rândul său, Bernhard Gehlert, director comercial al Robert Bosch Blaj, a avut un ton mai provocator și critic.
El a transmis mai multe mesaje politicului, arătând lipsa de predictibilitate, dar inclusiv a criticat reglementarea din UE, dar și politica de majorare a salariului în România, în comparație cu cea a impozitării, relatează Turnul Sfatului.
„Noi, oamenii, suntem cei care delegăm prin vot puterea politicienilor, cu încrederea că aceștia vor crea cadrul optim pentru societate (…) Cea mai mare provocare actuală este stabilitatea regulilor de joc. Politica are rolul de a crea un cadru predictibil, însă vedem zilnic în știri că regulile se schimbă câte puțin în fiecare zi, mai ales dinspre SUA.
Asta duce la o incertitudine ridicată în economie. Nu poți face investiții pentru că nu știi dacă regulile vor fi altele poimâine. Dobânzile cresc din cauza incertitudinilor, ceea ce înseamnă că investițiile devin mai scumpe – pentru proiecte de infrastructură pe termen lung sau proiecte riscante obții credite mai proaste sau trebuie să plătești mai mult”, a declarat Bernhard Gehlert.
Poate cel mai direct mesaj adresat autorităților române a vizat politica de creștere anuală a salariului minim, în comparație cu cea de impozitare. Gehlert s-a întrebat dacă acest lucru e competitiv.
„Impozitarea în România afectează pe toată lumea în mod egal, cu aceeași cotă de impozitare: 42,5% dedusă din venitul brut. Asta se aplică și pentru cel cu salariul minim. Și trebuie să ne întrebăm dacă este oportun să periclităm competitivitatea României prin faptul că, mai mult sau mai puțin în fiecare an – și sunt deja cinci ani în România – salariul minim crește cu 20%.
Am înțelegere deplină pentru oamenii de la capătul de jos al spectrului de venituri – ei au absolut nevoie de aceste majorări ca să poată trăi decent. Asta e clar. Dar este oare corect să îi împovărăm pe acești oameni în mod egal cu cei care câștigă de două, de trei, de cinci ori mai mult?
Este o întrebare care trebuie pusă și cred că cooperarea dintre țări oferă oportunitatea de a valorifica avantajele competitive ale unei țări și de a arăta că este poziționată diferit față de o altă țară, făcând-o astfel atractivă pentru afaceri și contribuind la prosperitatea Europei”.
Două uzine Aumovio - fosta divizie Automotive a Continental, separată în 2025 în companie independentă - vor fi închise, una în Lituania și una în China, după cum a anunțat CEO-ul Philipp von Hirschheydt în prima conferință anuală după separarea de Continental.
În total, vor fi concediate 750 de persoane în Europa și 800 în China, din cauza scăderii cererii pentru produsele electronice fabricate în aceste două unități. Măsura se adaugă celei decise anterior, prin care Aumovio anunțase că desființează 4.000 de locuri de muncă, inclusiv în România.
Aumovio România are aproximativ 13.000 de angajați și a preluat din patrimoniul companiei Continental AG patru centre de cercetare și dezvoltare (Brașov, Iași, Sibiu și Timișoara) și două unități de producție (Sibiu și Timișoara). Poziția de Head of Country este ocupată de Liviu Bălan, care anterior a condus activitățile diviziei Automotive a Continental România.
Aumovio România produce în cele două unități din Sibiu și Timișoara, dar și în cele patru centre R&D, senzori, afișaje, sisteme de frânare și confort, pentru o gamă largă de platforme de arhitectură și sisteme de asistență pentru mobilitate conectată și autonomă.
Operațiunea va fi aplicată treptat, până în 2030.
