Parlamentul European a aprobat vineri suma de 3 miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru a ajuta țările vecine și partenere ale UE să facă față impactului COVID-19.
Împrumuturile, care vor beneficia de condiții favorabile și vor fi prevăzute pentru o perioadă de un an, vor ajuta zece țări ale căror economii au fost împinse în recesiune de pandemie: Republica Albania (180 milioane euro), Bosnia și Herțegovina (250 milioane euro), Georgia (150 milioane euro), Regatul Hașemit al Iordaniei (200 milioane euro), Kosovo (100 milioane euro), Republica Moldova (100 milioane euro), Muntenegru (60 milioane euro), Republica Macedonia de Nord (160 milioane euro), Republica Tunisiană (600 milioane euro) și Ucraina (1.2 miliarde euro), scrie News.ro.
Obiectivul finanțării este de a permite acestor țări să atenueze efectele sociale și economice negative ale crizei, păstrând stabilitatea financiară a statului.
Pentru a canaliza fondurile cât mai curând posibil acestor țări, Parlamentul a votat propunerea în regim de urgență. Consiliul a dat undă verde pachetului pe 5 mai. Decizia a fost adoptată vineri cu 547 voturi „pentru”, 93 „împotrivă” și 47 de abțineri.
Plata asistenței poate începe din momentul în care țările semnează memorandumul de înțelegere, care va stipula condițiile împrumuturilor. Comisia Europeană se așteaptă ca prima tranșă să fie plătită în toamna anului 2020, iar a doua și ultima tranșă, la începutul anului 2021.
UE distribuie în mod regulat asistență macrofinanciară țărilor partenere pentru a le sprijini în balanța de plăți în situații de criză. Propunerea actuală prevede o perioadă mai scurtă decât în mod obișnuit (1 an, în loc de 2 ani și jumătate), iar rambursarea trebuie efectuată în termen de 15 ani. Aceste împrumuturi substanțiale reprezintă o modalitate prin care UE își manifestă solidaritatea față de țările din vecinătatea UE și din cadrul Parteneriatului estic afectate de pandemie.
Țările beneficiare au deja un program continuu cu Fondul Monetar Internațional (FMI); sprijinul UE este complementar contribuției FMI la atenuarea recesiunii cauzate, printre altele, de scăderea veniturilor din turism, a transferurilor de fonduri și a investițiilor străine directe.
