Liderii Uniunii Europene vor să întărească frontierele blocului comunitar pentru a-i ține la distanță pe imigranții nedoriți, unii dintre ei pledând mai multe garduri și ziduri, în timp ce alții ar prefera să cheltuiască banii pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în zonele mai defavorizate ale lumii, relatează Reuters.
Liderii din Austria, Olanda, Belgia, Irlanda și Danemarca s-au numărat printre cei care au venit la Bruxelles pentru a-și exprima îngrijorarea cu privire la numărul tot mai mare de imigranți ilegali, anul trecut fiind înregistrate aproximativ 330 000 de treceri frauduloase de frontieră, scrie News.ro.
"Țările europene se confruntă cu o creștere mare a numărului de persoane care vin din afara Europei în mod neregulamentar", a declarat premierul irlandez Leo Varadkar. "Este important ca noi, ca europeni, să decidem cine intră în țările noastre, nu traficanții de persoane. Cei care obțin statutul de refugiat au dreptul de a rămâne, dar alții nu au acest drept și ar trebui să fie trimiși înapoi", a arătat premierul din Irlanda.
IMIGRAȚIA, SUBIECT SENSIBIL
Imigrația a fost un subiect extrem de sensibil din punct de vedere politic în UE începând din 2015, când peste un milion de persoane - majoritatea fugind de războiul din Siria - au traversat Mediterana pentru a ajunge în Europa, iar statele membre s-au luptat pentru a decide cum să le ofere asistență.
Nereușind să ajungă la un acord, blocul european cu 450 de milioane de locuitori a recurs la întărirea frontierelor pentru a împiedica sosirea persoanelor din Orientul Mijlociu, Africa și Asia, în ciuda criticilor potrivit cărora o astfel de politică este inumană și neglijează decalajele de pe piața muncii. În 2022, din Spania și Grecia până în Letonia și Polonia, în UE existau peste 2.000 de kilometri de ziduri și garduri la frontieră, față de puțin peste 300 de kilometri în 2014, potrivit unui raport al Parlamentului European.
Cu toate acestea, în condițiile în care mobilitatea globală a reînceput de la pandemia COVID-19, intrările ilegale în UE au crescut anul trecut la cel mai ridicat nivel din 2016 încoace, relansând o retorică anti-imigrație mai dură.
ZIDURI ȘI GARDURI
"Trebuie să tragem frâna pentru migrația ilegală în UE", a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer, care în decembrie s-a împotrivit intrării României și Bulgariei în Schengen. "Avem nevoie de bani pentru asta, indiferent dacă îi spuneți gard sau infrastructură de frontieră. Bulgaria are nevoie de ajutor când vine vorba de supravegherea frontierelor și de personal. Cu echipamente tehnice, orice gard este bun doar în măsura în care există o supraveghere eficientă", a punctat el.
Executivul UE, care gestionează bugetul comun al blocului, refuză de mult timp să finanțeze gardurile la frontieră, dar plătește pentru echipamente de supraveghere și alte infrastructuri.
Prim-ministrul luxemburghez, Xavier Bettel, s-a pronunțat împotriva finanțării zidurilor, afirmând că moștenirea Europei a fost depășirea diviziunilor de după cel de-al Doilea Război Mondial și crearea, în cele din urmă, a unei zone cu 27 de țări în care călătorii pot trece frontierele liber, fără verificări.
CUM SE POZIȚIONEAZĂ ȚĂRILE
"Deocamdată, ceea ce este pe masă este Bulgaria-Turcia... dar acest lucru nu va fi suficient - așa că vor fi din nou garduri noi și din nou ziduri noi... Concluzia este: ne dorim o fortăreață în Europa?" - a întrebat el retoric.
Omologul său belgian a declarat că situația se îndreaptă către "o criză majoră a migrației", în timp ce premierul olandez s-a pronunțat în favoarea restricționării vizelor și a ajutorului pentru țările care nu cooperează.
Italia a cerut mai mulți bani pentru Africa, Ungaria a dorit și ea mai multe ziduri, iar Franța a declarat că UE ar trebui să ajute la combaterea sărăciei și a terorismului în întreaga lume, precum și la combaterea încălzirii globale pentru a vedea mai puțini oameni care se pun în mișcare.
Diplomatul-șef al blocului european a declarat că "fortăreața Europa" nu este soluția și că UE ar trebui să le ofere imigranților modalități legale de intrare: "Oamenii pleacă pentru că în țările lor nu există un viitor, nu există pace, nu există stabilitate", a arătat Josep Borrell.
Grupul caritabil catolic Caritas crede că liderii UE ar trebui să încerce să îmbunătățească procedurile de azil și centrele de primire ale blocului comunitar pentru a "pune drepturile omului și demnitatea în prim-plan".
