Guvernul pregătește introducerea voucherelor de sănătate ca măsură de dezvoltare a turismului balnear, care a revenit la nivelul precedent pandemiei de COVID-19, dar este încă dependent de biletele de tratament oferite asiguraților și se confruntă cu lipsa de personal și de investiții, relevă datele analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Situația turismului balnear în ultimii ani
Numărul de turiști cazați în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din stațiunile balneare și balneoclimatice din România a înregistrat o evoluție oscilantă în intervalul 1993-2014, fluctuând în această perioadă între 600.000 și 750.000 turiști anual.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
O creștere accentuată a numărului de turiști a fost consemnată începând cu anul 2015, trend ce s-a păstrat până la începutul pandemiei COVID-19. În perioada 2014-2019, numărul de turiști cazați în stațiunile balneare și balneoclimatice a crescut cu 72,9%, de la 655.565 la 1,13 milioane persoane.
În anul 2020, în contextul pandemiei, numărul de turiști a înregistrat o scădere consistentă (-45,8% pentru turiștii români; -83,9% pentru turiștii străini; -46,9% pentru total turiști).
Astfel, cei 601.326 turiști cazați în stațiunile balneare și balneoclimatice în anul 2020, reprezintă 9,4% din numărul de turiști cazați în România, iar cei 5.564 turiști străini, reprezintă doar 0,9% din numărul total de turiști cazați în aceste stațiuni și 1,2% din totalul turiștilor străini cazați în România.
De asemenea, datorită specificului său, turismul balnear a fost una dintre cele mai afectate forme de turism în perioada pandemiei COVID-19, iar numărul turiștilor străini a scăzut cu mult mai mult decât numărul turiștilor români în această perioadă.
Clienții români ai stațiunilor balneare și balneoclimatice sunt, în general, persoane în vârstă, pensionari, care se deplasează din motive medicale și beneficiază uneori de bilete de tratament balnear, subvenționate de stat (pe lângă tratament, sunt incluse cazare și masă).
În ultimii trei ani turismul balnear a revenit treptat la nivelul din 2019. Cu o creștere a numărului total de turiști de 94,7% în anul 2023 comparativ cu 2020, s-a depășit cu 3,3% nivelul înregistrat înainte de pandemie.
În anul 2023, ponderea turiștilor români care s-au cazat în structurile de primire din stațiunile balneare și balneoclimatice a fost de aproximativ 97,2%, iar turiștii străini au reprezentat doar 2,8% din total.
În ceea ce privește ponderea turiștilor care vin în stațiunile balneare în total turiști, aceasta a oscilat între 8 și 14% pe parcursul a 30 de ani (1993-2023), stabilizându-se în ultimii 5 ani în jur de 8-9%. La nivelul anului 2023, cei 1.170.816 turiști cazați în stațiunile balneare și balneoclimatice au reprezentat 8,4% din numărul total de turiști cazați la nivel național.
Problemele sistemului balnear
Multe zone în care sunt plasate stațiunile balneare se confruntă cu lipsuri de ordin general, precum: depopularea zonei; număr mic de specialiști cu studii superioare; număr mic de muncitori calificați în domeniile de vârf; populație îmbătrânită.
Pe lângă problemele de ordin general apar, însă și o serie de probleme specifice sectorului balnear, precum: lipsa personalului calificat, ofertă balneară dependentă de sistemul public de asigurări, resurse balneare insuficient valorificate, infrastructura învechită, lipsa poziționării produsului pe piețele externe și ratarea oportunităților de finanțare UE.
Astfel, cele mai multe probleme sunt legate de acoperirea cu personal calificat și experimentat a celor mai multe dintre ocupațiile necesare unui complex balnear. Doar în unele cazuri fericite, prin utilizarea unor fonduri europene s-a reușit în anumite stațiuni calificarea și relativa stabilizare a personalului, de obicei în paralel cu procesul de renovare a patrimoniului de active ale acelor stațiuni.
Dependența de sistemul public de asigurări sociale a făcut ca veniturile obținute de hotelurile cu baze de tratament din stațiunile balneare și balneoclimatice să fie reduse, iar acest fapt a descurajat efectuarea de noi investiții în scopul renovării unităților de cazare și de modernizare a dotărilor. În prezent, o mare parte dintre aceste hoteluri nu respectă sau nu ajung la standardele de calitate necesare pentru atragerea de turiști străini sau turiști nesubvenționați din România.
Acest sistem a generat și continuă să genereze venituri anuale constante, dar mici, care nu pot asigura realizarea de investiții. În ultimii ani, odată cu scăderea volumului de bilete subvenționate sau a duratei tratamentului, acest model economic s-a confruntat cu presiuni suplimentare și este nevoie de o diversificare a ofertelor pentru atragerea unor noi segmente de clienți, și în special a turiștilor din străinătate.
Una dintre principalele probleme a stațiunilor balneare și balneoclimatice o constituie lipsa - numărul redus al posibilităților de agrement și de wellness, a unei infrastructuri care să asigure o petrecere plăcută a timpului după efectuarea procedurilor de tratament.
Numeroase resurse balneare din România sunt insuficient valorificate. Se estimează faptul că, datorită decalajului de abordare a cercetării științifice, dar și datorită accesului dificil la resursele de apă minerală, numai 10% din izvoare de ape minerale terapeutice sunt exploatate.
Turiștii UE care pot beneficia de Directiva 2011/24/UE privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere sunt complet responsabili de gestionarea administrativă a tratamentului balnear de care beneficiază în străinătate și se confruntă cu dificultăți din punctul de vedere al decontărilor în timpul șederii în România.
Infrastructura învechită
Încă sunt numeroase stațiuni balneare și balneoclimatice care au o atractivitate scăzută datorită infrastructurii turistice neadaptate standardelor de calitate și nevoilor turiștilor, sau o infrastructură de tratament depășită din punct de vedere moral și fizic. Această situație este cauzată de lipsa investițiilor în modernizare, de un management deficitar și de necorelarea ofertelor de tratament cu cerințele actuale ale pieței turistice.
Multe dintre aceste stațiuni dispun de clădiri istorice sau baze de tratament construite în secolul trecut, care nu au beneficiat de reabilitări majore, prezentând probleme legate de confort, siguranță și funcționalitate. Hotelurile și pensiunile nu sunt renovate la standardele moderne, oferind condiții precare de cazare, cu mobilier uzat, instalații sanitare învechite și lipsa unor facilități esențiale, cum ar fi centrele SPA, piscinele moderne sau zonele de relaxare.
În plus, infrastructura generală a acestor stațiuni – drumurile, spațiile publice, rețelele de utilități – este adesea neîntreținută, afectând nu doar experiența turiștilor, ci și dezvoltarea economică a localităților respective. Lipsa unor planuri eficiente de reabilitare a infrastructurii de transport și a facilităților conexe determină un acces dificil la unele stațiuni, reducând fluxul de vizitatori și afectând rentabilitatea operatorilor locali.
Voucherele de sănătate
Printre acțiunile pentru dezvoltarea turismului balnear, ce vor fi implementate în perioada 2025 – 2030, Guvernul are în vedere acum introducerea voucherelor de sănătate.
Astfel, vor fi realizate în perioada următoare cadrul legal pentru introducerea voucherelor de sănătate și studiul de impact aferent.
Autoritățile urmăresc totodată îmbunătățirea imaginii turismului balnear pe canalele tradiționale de vânzare, pentru a asigura un mai mare interes în rândul agenților pentru vânzarea serviciilor de tratament, respectvi creșterea cuantumului pachetelor spa vândute de agențiile de turism.
Guvernanții mai speră și la încheierea de contracte comerciale cu case de asigurări europene și crearea unui hub comercial în domeniu.
