O analiză realizată de Comisia Europeană privind situația sănătăți în România arată că media deceselor înregistrate la un milion de locuitori de la debutul pandemiei și până la sfârșitul lunii august a acestui an este cu 12 procente mai mare decât media țărilor din Uniunea Europeană. Documentul denumit „România, profilul de țară din 2020 în ceea ce privește sănătatea” arată că numărul real al deceselor care au legătură cu COVID, poate fi mai mare, din diverse motive.
În vară, Profit.ro a prezentat în premieră un raport din Washington care indica faptul că în România numărul deceselor ar fi, în realitate, triplu comparativ cu datele oficiale. VEZI AICI REACȚIA DE ATUNCI A LUI RAED ARAFAT PENTRU PROFIT.RO
În anul 2020 România a înregistrat 16.000 de decese în contextul pandemiei de COVID-19. Alte 18.500 de decese au fost raportate până la sfârșitul lui august 2021, scrie News.ro.
Rata mortalității cauzate de COVID-19 până la finele lui august 2021 a fost cu aproape 12% mai mare în România decât media țărilor Uniunii Europene, se arată în documentul publicat de Comisia Europeană, care analizează anual situația sănătății în fiecare dintre statele membre.
Astfel, în România s-au înregistrat aproximativ 1.790 de decese la un milion de locuitori, comparativ cu o medie de 1.590 de decese la un milion de locuitori înregistrată la nivelul UE.
Cu toate acestea, indicatorul mai larg al mortalității în exces sugerează că numărul deceselor directe și indirecte legate de COVID-19 în 2020 ar putea fi substanțial mai mare.
„În România, ca în multe alte țări ale Uniunii Europene, numărul real al deceselor asociate COVID-19 poate fi mai mare decât numărul deceselor raportate, din cauza testării limitate dar și din cauza dificultăților legate de stabilirea cauzei decesului în perioada de debut al pandemiei. Numărul deceselor cauzate de COVID 19 nu include decesele posibil indirecte – de exemplu cele care provin de pe urma accesului redus la servicii medicale pentru pacienții non-COVID și cele în rândul persoanelor care nu au beneficiat de tratament de specialitate din cauză că s-au temut că vor contracta virusul”, precizează documentul Comisiei Europene.
Realizatorii raportului nu exclud ca, din cauza capacității scăzute de testare pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2, să fie cazuri pozitive neidentificate, care să fi avut drept consecință inclusiv decese.
În ceea ce privește decesele care nu sunt asociate COVID, documentul Comisiei Europene menționeză că rata deceselor care ar fi putut fi prevenite este a treia la nivelul Uniunii Europene, și poate fi atribuită îndeosebi afecțiunilor cardio-vasculare, cancerului pulmonar și afecțiunilor asociate consumului de alcool.
Mortalitatea din cauze care au fi putut fi tratate este peste dublul mediei UE și inculde decese cauzate de afecțiuni ale prostatei sau de cancerul de sân, care ar putea fi tratate.
Raportul Comisiei Europene face, de asemenea, referire la rata ridicată de consultații medicale la care s-a renunțat, în contextul primului an al pandemiei, dar și la nivelul scăzut, în care România folosește telemedicina, comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană.
Documentul subliniază totodată și presiunea pusă pe sistemul sanitar de pandemia de COVID-19, dar și rata scăzută a vaccinării, despre care arată că este cauzată „în mare parte de ezitarea” populației în privința vaccinării.
