Spre deosebire de Polul Nord geografic, care are o amplasare fixă, poziția Polului Nord magnetic este determinată de câmpul magnetic al Pământului, care este în continuă mișcare. În ultimele decenii, mișcarea câmpului magnetic nordic a fost fără precedent - s-a accelerat dramatic, apoi a încetinit rapid - iar oamenii de știință nu pot explica cauza din spatele comportamentului neobișnuit al câmpului magnetic. În orice caz, Polul Nord magnetic este acum mai aproape de Siberia decât era acum cinci ani și continuă să se îndrepte spre Rusia, relatează CNN.
Sistemele de poziționare globală, inclusiv cele utilizate de avioane și nave, găsesc nordul magnetic folosind Modelul Magnetic Mondial (WMM) , așa cum a fost denumit în 1990. Dezvoltat de British Geological Survey și de National Oceanic and Atmospheric Administration din SUA (Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă, NOAA - n.r.), acest model notează poziția stabilită a nordului magnetic și prezice deviația viitoare pe baza traiectoriei din ultimii ani. Pentru a păstra acuratețea măsurătorilor GPS, la fiecare cinci ani cercetătorii revizuiesc WMM, restabilind poziția oficială a nordului magnetic și introducând noi predicții pentru următorii cinci ani de derivă, scrie News.ro.
„Cu cât aștepți mai mult pentru a actualiza modelul, cu atât eroarea devine mai mare”, a declarat dr. Arnaud Chulliat, cercetător științific principal la Universitatea din Colorado, Boulder, și la Centrele Naționale NOAA pentru Informații de Mediu. „După modul în care este construit modelul, prognoza noastră este în mare parte o extrapolare, având în vedere cunoștințele noastre actuale despre câmpul magnetic al Pământului”, explică profesorul.
Oamenii de știință au lansat două modele pe 17 decembrie: modelul WMM standard, cu o rezoluție spațială de aproximativ 3.300 de kilometri la ecuator, și primul model de înaltă rezoluție, cu o rezoluție spațială de aproximativ 300 de kilometri la ecuator.
CONSECINȚE PENTRU AVIAȚIE ȘI ARMATĂ
Dacă oricine poate utiliza modelul de înaltă rezoluție mai puternic, majoritatea echipamentelor GPS utilizate de publicul larg încorporează modelul WMM standard și nu sunt echipate pentru a-l gestiona pe celălalt - și mulți utilizatori nu vor beneficia de actualizare, a declarat dr. William Brown, geofizician și cercetător în geomagnetism în cadrul British Geological Survey.
„Marile companii aeriene vor actualiza software-ul de navigație al întregii flote de aeronave pentru a încărca noul model, iar armatele din NATO vor trebui să actualizeze software-ul unui număr foarte mare de sisteme complexe de navigație pe toate tipurile de echipamente”, a explicat Brown pentru CNN. Dar pentru majoritatea oamenilor, schimbarea nu este necesară. „Gândiți-vă că este ca și cum v-ați actualiza smartphone-ul - nu doriți neapărat să cumpărați un telefon nou doar pentru a actualiza o aplicație la o nouă versiune care este mai puternică”, a spus el.
Trecerea la noul model ar trebui să fie o tranziție fără probleme pentru utilizatorii GPS; odată cu actualizarea, oamenii de știință au verificat acuratețea predicțiilor modelului anterior cu privire la locul în care va ajunge nordul magnetic până în 2025, a declarat Chulliat. „Previziunile au fost foarte bune”, a spus el. „Și astfel, noul model a confirmat că nu am fost foarte departe”.
DE CE NORDUL MAGNETIC NU RĂMÂNE ÎN ACELAȘI LOC?
În partea de sus a lumii, în mijlocul Oceanului Arctic, se află Polul Nord geografic, punctul în care toate liniile de longitudine care înconjoară Pământul de sus în jos converg în nord. Marcarea Polului Nord este o provocare, deoarece acesta este acoperit de gheața marină în mișcare, însă locația sa geografică, cunoscută și sub numele de Polul Nord real, este fixă.
Prin comparație, polul nord magnetic este cel mai nordic punct de convergență al câmpului magnetic al Pământului, cunoscut și sub numele de magnetosferă. Generată de amestecul metalelor topite din miezul Pământului, magnetosfera protejează planeta de radiațiile solare nocive și împiedică vânturile solare să distrugă atmosfera terestră.
Deoarece agitația convectivă din miezul Pământului nu se oprește niciodată, magnetosfera nu este niciodată statică. Prin urmare, punctul său cel mai nordic este mereu în mișcare.
Exploratorul britanic Sir James Clark Ross a descoperit polul nord magnetic în 1831 în nordul Canadei, la 1.609 kilometri sud de adevăratul Pol Nord. Acum știm că, în fiecare zi, nordul magnetic urmează o traiectorie eliptică de aproximativ 120 de kilometri.
De la descoperirea sa, nordul magnetic s-a îndepărtat de Canada și s-a îndreptat spre Rusia. Până în anii 1940, nordul magnetic s-a deplasat spre nord-vest de la poziția sa din 1831 cu aproximativ 400 de kilometri. În 1948, a atins Insula Prince Wales, iar în 2000 a părăsit țărmurile canadiene.
„În ultimii 400 de ani s-a deplasat cu aproximativ 10 km pe an sau mai puțin”, a declarat Brown.
ACTIVITATE NEOBIȘNUITĂ
Cu toate acestea, ultima actualizare WMM urmează o perioadă de activitate extrem de neobișnuită pentru polul nord magnetic. În 1990, deriva sa spre nord s-a accelerat, crescând de la 15 kilometri pe an la 55 kilometri pe an, a declarat Chulliat. Deplasarea „a fost fără precedent în ceea ce privește înregistrările pe care le avem”, a adăugat el.
În jurul anului 2015, deriva a încetinit la 35 de kilometri pe an. Decelerarea rapidă a fost, de asemenea, fără precedent, spune Chulliat. Până în 2019, fluctuațiile au deviat atât de mult de la modelul anterior, încât oamenii de știință au actualizat WMM cu un an mai devreme.
Oamenii de știință se așteaptă ca deriva spre Rusia să continue să încetinească, deși există unele incertitudini cu privire la cât timp va persista această încetinire și dacă va continua în ritmul actual, potrivit lui Brown. „Ar putea să-și schimbe (ritmul) sau chiar să accelereze din nou”, a spus Brown. „Vom continua să monitorizăm câmpul și să evaluăm performanța WMM, dar nu anticipăm necesitatea de a lansa un nou model înainte de actualizarea planificată pentru 2030”, a precizat omul de știință.
CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND POLII MAGNETICI SE INVERSEAZĂ?
Câmpul magnetic al Pământului s-a comportat și mai dramatic în trecut, magnetosfera slăbind atât de mult, încât polaritatea sa s-a inversat. Acest lucru inversează polii magnetici nord și sud, iar schimbarea poate dura zeci de mii de ani.
Oamenii de știință au estimat că această inversare polară, care poate dura mii de ani, are loc o dată la fiecare milion de ani, deși intervalul de timp dintre inversări a variat foarte mult - de la 5 000 de ani la 50 de milioane de ani.
Semnele care preced astfel de schimbări nu sunt, de asemenea, bine înțelese, ceea ce le face dificil de prezis, punctează Brown.
Ultima mare inversare a avut loc în urmă cu aproximativ 750.000 - 780.000 de ani.
În timpul unei inversări polare, animalele care migrează folosind câmpul magnetic pentru a-și găsi drumul, cum ar fi balenele, fluturii, țestoasele marine și multe specii de păsări migratoare, ar putea fi afectate.
O inversare ar perturba comunicațiile radio și ar bruia sistemele de navigație. Sateliții care orbitează ar fi în pericol, deoarece un câmp magnetic slăbit ar oferi mai puțină protecție împotriva intemperiilor spațiale.
Deși viața pe Pământ a trecut prin mai multe inversări magnetice de-a lungul a peste 100 de milioane de ani, „nu am experimentat niciodată o inversare de când tehnologia modernă este prezentă”, subliniază Brown. „Ar fi cu siguranță un moment interesant la care inginerii ar trebui să adapteze tehnologia noastră, dar să sperăm că va fi un moment în care ar trebui să se pregătească lent, pe parcursul secolelor, mai degrabă decât o schimbare bruscă”, a adăugat cercetătorul.
