Platformele digitale de livrări sau transport precum Glovo, Tazz, Uber sau Bolt, de exemplu, vor trebui să respecte o serie de reguli în raporturile cu lucrătorii care muncesc prin intermediul acestora, în statele membre UE, inclusiv în România, potrivit unui proiect de directivă europeană adoptat de Parlamentul European.
Noile norme au fost adoptate de europarlamentari, miercuri, la Strasbourg, cu 554 voturi pentru, 56 voturi împotrivă și 24 abțineri. Proiectul de directivă fusese deja convenit de reprezentanții Parlamentului European cu cei ai Consiliului Uniunii Europene, încă din februarie 2024. Mai departe, textul convenit va trebui adoptat oficial și de Consiliul UE. După publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 2 ani pentru a încorpora dispozițiile directivei în legislația lor națională, arată StartUp Cafe.
Potrvit unui comuncat transmis StartupCafe, de Parlamentul European, noile norme UE urmăresc să asigure faptul că lucrătorii pe platforme online au un statut profesional corect clasificat și că se iau măsuri împotriva activității independente false. De asemenea, acestea reglementează, pentru prima dată în UE, utilizarea algoritmilor la locul de muncă.
Principalele prevederi ale directivei UE privind lucrul prin platformele digitale:
1. Statutul profesional
Noua lege introduce prezumția unui raport de muncă (spre deosebire de activitatea independentă) care este activată atunci când sunt prezente indicii legate de control și conducere asupra desfășurării muncii, în conformitate cu legislația națională și cu contractele colective de muncă și ținând seama de jurisprudența UE.
Directiva obligă țările UE să stabilească o prezumție legală contestabilă de angajare la nivel național, cu scopul de a corecta dezechilibrul de putere dintre platforma digitală de muncă și persoanele care lucrează pe platforme. Sarcina probei revine platformei, ceea ce înseamnă că este la latitudinea platformei să demonstreze că nu există niciun raport de muncă.
2. Noi norme privind gestionarea algoritmică
Noile norme garantează că o persoană care lucrează pe platforme nu poate fi concediată pe baza unei decizii luate de un algoritm sau de un sistem automat de luare a deciziilor. În schimb, platformele digitale de muncă trebuie să asigure supravegherea umană a deciziilor importante care afectează în mod direct persoanele care lucrează pe platforme.
3. Transparență și protecția datelor
Directiva introduce norme care protejează mai bine datele lucrătorilor pe platforme. Platformelor digitale de muncă li se va interzice să prelucreze anumite tipuri de date cu caracter personal, cum ar fi datele privind starea emoțională sau psihologică și convingerile personale ale unei persoane.
Eurodeputata Elisabetta Gualmini (S&D, Italia), raportoare a Parlamentului European pentru această directivă, a declarat:
„Prin această directivă, până la 40 de milioane de lucrători pe platforme online din UE vor avea acces la condiții de muncă echitabile. Acest acord istoric le va oferi demnitate, protecție și drepturi. Legea va preveni activității independente false și concurența neloială, va proteja adevărata activitate independentă și va introduce norme inovatoare privind gestionarea algoritmilor. Acest aspect va deveni un punct de referință real la nivel mondial. Sunt mândră să spun: Europa își protejează lucrătorii, modelul social și economia.”
De ce apar acum normele europene pentru lucrul pe platformele online
Comisia Europeană a inițiat proiectul de directivă europeană , după ce a constatat că există peste 500 de platforme digitale de muncă active, iar sectorul are peste 28 de milioane de angajați – o cifră care se preconizează că va ajunge la 43 de milioane până în 2025.
Platformele digitale de muncă sunt prezente în sectoare economice diverse - acestea se referă fie la activități „la fața locului”, cum ar fi șoferii care transportă persoane sau livrează alimente, fie la activități online, cum sunt traducerile.
În timp ce majoritatea lucrătorilor pe platforme online desfășoară în mod oficial activități independente, aproximativ 5,5 milioane de persoane ar putea fi clasificate în mod eronat drept lucrători independenți, conform analizei Comisiei Europene din anul 2021.
