Încălzirea globală cauzată de activitatea umană ar fi atins un "ritm fără precedent", iar fereastra pentru limitarea creșterii temperaturii la 1,5°C este deja aproape închisă, avertizează zeci de cercetători într-un studiu, relatează AFP.
"Încălzirea provocată de om a crescut într-un ritm fără precedent în măsurătorile instrumentale, ajungând la 0,26°C în perioada 2014-2023", afirmă oamenii de știință, scrie News.ro.
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
8 noiembrie - Maraton Black Friday
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Această constatare, publicată în revista Earth System Science Data, este rodul muncii a aproape șaizeci de cercetători de renume, care au folosit metodele IPCC - experții climatici mandatați de ONU. Scopul studiului este de a furniza indicatori actualizați pe baza raportului IPCC, fără a mai aștepta următorul ciclu peste câțiva ani.
Comparativ cu era preindustrială, această încălzire provocată de om a atins 1,19°C în acest deceniu, ceea ce reprezintă o creștere clară față de cifrele din ultimul raport publicat în urmă cu un an (+1,14°C în perioada 2013-2022). Numai în 2023, încălzirea atribuită activității umane a ajuns la 1,31°C. Încălzirea totală observată a fost de 1,43°C - deoarece variabilitatea naturală a climei a fost, de asemenea, un factor, începând cu fenomenul El Niño.
Oamenii de știință intenționează să furnizeze date actualizate în fiecare an, pentru a contribui la negocierile COP și la dezbaterea politică, în condițiile în care actualul deceniu este considerat decisiv pentru salvarea obiectivelor Acordului de la Paris din 2015, care vizează limitarea încălzirii globale la cât mai mult mult sub 2°C și, dacă este posibil, la 1,5°C.
Această publicație apare într-un moment în care reprezentanți din întreaga lume se întâlnesc la Bonn pentru a face să avanseze negocierile privind clima înaintea conferinței COP29, programată să aibă loc la Baku la sfârșitul anului (11-22 noiembrie).
Potrivit teoriilor dezvoltate de oameni de știință, încălzirea globală e rezultat al emisiilor de gaze cu efect de seră - cauzate în principal de utilizarea masivă a combustibililor fosili (petrol, gaze, cărbune) - care au atins niveluri record: aproximativ 53 de miliarde de tone de echivalent CO2 pe an în perioada 2013-2022. Numai pentru anul 2022, bilanțul este de 55 de miliarde de tone.
Oamenii de știință indică și un alt efect: mai puțină răcire cauzată de particulele poluante din aer, care reflectă soarele și permit formarea anumitor nori.
UN DECENIU ESENȚIAL
Bugetul rezidual de carbon - marja de manevră, exprimată în termeni de cantitate totală de CO2 care ar mai putea fi emisă cu o șansă de 50% de a limita încălzirea globală la 1,5°C - se topește. Acest "buget" este în prezent de numai aproximativ 200 de miliarde de tone, echivalentul a aproximativ cinci ani de emisii în ritmul actual, față de 250 de miliarde de tone în ultima ediție a studiului, în urmă cu un an.
"Acesta este un deceniu critic", scriu autorii. "Este de așteptat ca încălzirea globală de 1,5°C să fie atinsă sau depășită în următorii 10 ani", în absența unei răciri provocate de o erupție vulcanică majoră.
"Dar acesta este, de asemenea, deceniul în care s-ar putea aștepta ca emisiile globale să atingă un nivel maxim și să înceapă să scadă substanțial", subliniază ei. În ciuda nivelurilor record atinse, rata de creștere a emisiilor de CO2 a încetinit, de fapt, în acest deceniu, comparativ cu anii 2000.
Raportul conține "un pic de optimism", spune Piers Forster de la Universitatea Leeds, autorul principal al studiului. "Emisiile de gaze cu efect de seră cresc într-un ritm mai lent decât în anul 2000, dar ele continuă să crească", astfel că "vor continua concentrațiile lor să crească, la fel și încălzirea", a explicat pentru AFP Pierre Friedlingstein, de la Universitatea din Exeter. "Trebuie să le reducem la zero emisii nete", a subliniat el.
