Recomandarea privind riscurile de slăbire a statutului procurorilor, în special a independenței lor, nu a fost implementată, afirmă GRECO în Raportul de follow-up referitor la Raportul ad hoc privind România, făcut public marți, care arată că puterea crescută a executivului în ceea ce privește numirile și eliberările din funcție ale procurorilor și rolul redus al Președintelui României, în detrimentul principiului separației și echilibrului puterilor, reprezintă o potențială amenințare la adresa independenței operaționale a procurorilor și poate împiedica lupta eficientă împotriva corupției în România.
În Raportul său ad hoc, GRECO a recomandat ”să se asigure că independența parchetului este - în cea mai mare măsură posibilă - garantată prin lege, și să se evalueze impactul modificărilor propuse asupra viitoarei independențe operaționale a procurorilor, astfel încât, dacă este necesar, să fie adoptate garanții suplimentare pentru a proteja împotriva intervențiilor (recomandarea iii)”.
GRECO reamintește că această recomandare a fost adoptată având în vedere faptul că modificările intenționate privind poziția organelor de urmărire penală față de executiv (Ministrul Justiției) ar avea un efect de slăbire asupra independenței procurorilor și ar constitui o regresie a garanțiilor legale ale unei astfel de independențe, limitând-o doar la adoptarea soluțiilor. Mai mult decât atât, corelate cu lărgirea posibilităților procurorilor ierarhic superiori de a infirma deciziile luate de procurori, nu numai atunci când sunt ilegale, ci și atunci când sunt neîntemeiate, astfel de amendamente riscau să reducă și mai mult independența operațională a procurorilor, consideră GRECO.
”Chiar dacă autoritățile arată că amendamentele nu au ca scop limitarea independenței procurorilor, prevederile modificate ale Legii nr. 303/2004 reduc efectiv întinderea garanțiilor legale ale independenței procurorilor, comparativ cu cele prevăzute de textul anterior al acestei legi. În opinia GRECO, amendamentele adoptate și jurisprudența recentă a Curții Constituționale,20 văzute într-un context mai larg al puterii crescute a executivului în ceea ce privește numirile și eliberările din funcție ale procurorilor și rolul redus al Președintelui României, în detrimentul principiului separației și echilibrului puterilor, reprezintă o potențială amenințare la adresa independenței operaționale a procurorilor și poate împiedica lupta eficientă împotriva corupției în România”, se arastă în raport.
