Ghețarii din Elveția și-au pierdut mai mult de jumătate din volum în mai puțin de o sută de ani, iar vara lungă și fierbinte din acest an a accelerat dezghețul, care amenință aprovizionarea cu apă a Europei, arată un nou studiu, relatează BBC.
Stațiunile de schi rezistă datorită ghețarilor, care atrag și alpiniștii în timpul verii, dar sunt și esențiali pentru aprovizionarea cu apă a Europei. În prezent, comunitățile din Munții Alpi își fac griji pentru viitorul lor, scrie News.ro.
În Elveția, la 3.000 m deasupra nivelului mării, ar trebui să existe gheață, însă deasupra satului Les Diablerets, unde funcționează compania de telecabine Glacier 3000, la ora actuală se întâlnesc suprafețe extinse acoperite de stânci goale.
Doi ghețari, Tsanfleuron și Scex Rouge, s-au divizat, iar astfel a fost scos la iveală un teren nemaivăzut de mii de ani.
”Probabil suntem primii oameni care merg aici”, spune Bernhard Tschannen, directorul companiei.
Turiștii care vizitează stațiunea pot vedea cu ochiul liber Muntele Eiger, Muntele Matterhorn și chiar și Mont Blanc. Până de curând, turiștii puteau traversa kilometri întregi de ghețar albastru curat. Acum, gheața este spartă de stâncă, noroi și bălți. Schimbarea este drastică.
”Când am construit acest telescaun, a trebuit să săpăm șapte metri prin gheață, în urmă cu 23 de ani”, a precizat Tschannen.
Oamenii de știință monitorizează de ani de zile procesul de dezgheț al ghețarilor alpini. Un studiu comun al Institutului Federal de Tehnologie din Zurich și al Oficiului Federal Elvețian pentru Peisaj a comparat imagini topografice ale ghețarilor din anii 1930, cu cele din ultimii 10 ani.
Descoperirile sunt în concordanță cu dovezile că ghețarii Europei se topesc și că există o legătură directă între pierderea gheții și încălzirea globală.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Vivre Deco - afaceri în cădere, pierderi mai mari. "Filosofia practicată de fosta conducere executivă a fost una greșită!" LISTA riscurilor, sunt anticipate noi "decizii dificile"Calotele glaciare sunt deosebit de sensibile la schimbările de temperatură, așa că dacă pământul se încălzește, efectele se observă în primul rând la ghețari, care se topesc.
Mauro Fischer, glaciolog la Universitatea din Berna, se ocupă cu monitorizarea Tsanfleuron și Scex Rouge. În fiecare primăvară el instalează tije de măsurare a gheții și le verifică în mod regulat vara și toamna. Când s-a dus să le verifice în iulie, a avut un șoc.
Gheața se topise complet, iar tijele zăceau pe pământ. Măsurătorile erau în afara graficului – ”cu mult peste ceea ce am măsurat vreodată de la începutul monitorizării ghețarilor, poate de trei ori mai multă pierdere de masă într-un an decât media din ultimii 10 ani”, a afirmat Fischer.
În celebra stațiune Zermatt, traseele de alpinism până la Muntele Matterhorn au fost închise, deoarece, pe măsură ce ghețarii se topesc, stânca pe care gheața o susține devine instabilă.
Topirea ghețarilor dezvăluie, de asemenea, secrete vechi. În această vară, epava unui avion care s-a prăbușit în 1968 a fost descoperită în ghețarul Aletsch, precum și cadavrele alpiniștilor, dispărute de zeci de ani, dar perfect conservate de gheață.
Consecințele pierderii gheții sunt mult mai mari decât daunele aduse turismului local sau descoperirea alpiniștilor dispăruți. Ghețarii sunt adesea denumiți turnurile de apă ale Europei. Ei stochează zăpada iarna și o eliberează ușor în timpul verii, furnizând apă pentru râurile și culturile Europei. De asemenea, ghețarii sunt surse de răcire a centralelor nucleare.
Samuel Nussbaumer de la Serviciul Mondial de Monitorizare a Ghețarilor spune că proiecțiile actuale sugerează că până la sfârșitul secolului singura gheață rămasă va fi în vârful munților.
”La peste 3.500 m va mai fi ceva gheață în 100 de ani. Deci, dacă această gheață va dispărea, nu va mai exista nicio sursă de apă”, a spus el.
Bernhard Tschannen a început să învelească o parte din gheața rămasă în huse de protecție, în încercarea de a încetini dezghețul.
”Putem contribui astfel încât să se întâmple măcar mai puțin rapid, dar cred că nu îl putem opri complet, cel puțin nu la această altitudine pentru ghețari”, a explicat el.
În Zermatt, în secolul al XIX-lea, era atât de multă gheață încât comunitățile alpine elvețiene au sculptat părți din ea și au vândut-o hotelurilor din Paris, care au folosit-o să păstreze șampania rece.