Fostul ministru al Turismului Elena Udrea a fost condamnată marți, de Curtea de Apel București la 8 ani de închisoare în dosarul finanțării campaniei prezidențiale din 2009.
Imagini pot fi văzute la finalul materialului și în GALERIA FOTO (Inquam Photos)
Ioana Băsescu a fost condamnată la 5 ani de închisoare, în același dosar.
Decizia nu este definitivă, scrie News.ro.
În același dosar, Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului, a fost achitat.
În mai 2017, procurorii DNA i-au trimis în judecată la instanța supremă pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului Elena Udrea, pe care o acuză de instigare la luare de mită și spălare a banilor, pe fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului Gheorghe Nastasia, pe fostul președinte al Consiliului Județean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte Traian Băsescu, pentru instigare la delapidare și instigare la spălarea banilor și pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare.
CITEȘTE ȘI Cum ajută un copil de 4 ani dezvoltarea unui business onlineDe asemenea, DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului.
Procurorii menționează în rechizitoriu că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracțiuni de corupție, delapidare și evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.
Ioana Băsescu. Inquam Photos/Octav Ganea
Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obțineau banii pe cale nelegală și prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidați și, din această poziție, coordona atât achizițiile de servicii de campanie, cât și persoanele care au acționat că intermediari pentru plățile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societățile prestatoare. Remiterea foloaselor infracționale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afișe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole și prestarea de servicii de consultanță, menționează procurorii DNA.
Inquam Photos/Octav Ganea
Foto: Ovidiu Micsik / Inquam Photos