UPDATE Magistrații instanței supreme au amânat marți, pentru 12 iunie, decizia în dosarul despăgubirii frauduloase a omului de afaceri Gheorghe Stelian de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), în care prejudiciul depășește 60 de milioane de euro și în care sunt judecați fosta șefă a DIICOT Alina Bica, omul de afaceri Dorin Cocoș și fiul acestuia Alin Cocoș.
Magistrații instanței supreme au stabilit, marți, ca decizia în acest dosar să fie pronunțată în 12 iunie. Hotărârea nu va fi definitivă.
ȘTIREA INIȚIALĂ Magistrații instanței supreme ar putea pronunța, marți, decizia în dosarul despăgubirii frauduloase a omului de afaceri Gheorghe Stelian de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), în care prejudiciul depășește 60 de milioane de euro și în care sunt judecați fosta șefă a DIICOT Alina Bica, omul de afaceri Dorin Cocoș și fiul acestuia Alin Cocoș.
La ultimul termen al procesului, din 16 mai, DNA a cerut condamnări cu executare la pedepse orientate spre maximum pentru Alina Bica, Crinuța Dumitrean, Dragoș Bogdan, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu, Remus Baciu, Emil Nuțiu, Stelian Gheorghe și Ionuț Florentin Mihăilescu, scrie News.ro.
Pentru Dorin Cocoș, care a făcut mai multe denunțuri, DNA a solicitat închisoare cu executare, dar "în limite reduse", în timp ce pentru fiul acestuia, Alin Cocoș, procurorul a cerut condamnare cu suspendare.
La termenul precedent al dosarului, judecătorii au respins cererea Alinei Bica, aflată în Costa Rica alături de Elena Udrea, de a fi audiată prin videoconferință, pe motiv că documentele depuse de avocat nu dovedesc imposibilitatea acesteia de a se prezenta la proces.
Fosta șefă a DIICOT Alina Bica a cerut din ianuarie statut de refugiat politic în Costa Rica, anunța avocatul său, la ICCJ, la unul din termenele în procesul ANRP.
În 20 aprilie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, spunea că nu a primit personal și nu a auzit ca Ministerul Justiției să fi primit vreun document privind solicitarea Alinei Bica de acordare a statutului de refugiat politic, el subliniind că nu Ministerul Justiției este cel care permite unui inculpat să părăsească țara și nu ministerul este cel care ia măsurile de interdicție, ci instanțele, iar Ministerul Afacerilor Interne este cel care supraveghează dacă au fost respectate aceste măsuri. El afirma că în acest caz trebuie văzut dacă fiecare și-a făcut treaba.
În acest dosar, Alina Bica a fost trimisă în judecată de procurorii DNA în decembrie 2014. Bica făcea parte, la data faptelor, din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor de la ANRP, alături de Crinuța Dumitrean, fosta șefa a ANRP, Sergiu Diacomatu și Remus Baciu, foști vicepreședinți ai instituției, deputatul Cătălin Teodorescu, Dragoș George Bogdan, fost vicepreședinte al ANAF, Oana Vasilescu și Lăcrămioara Alexandru. Gheorghe Stelian și expertul evaluator Emil Nuțu au fost, de asemenea, trimiși în judecată. Celălalt membru al comisiei, deputatul Marko Attila, va fi cercetat separat deoarece a plecat din țară. Ei sunt acuzați de abuz în serviciu pentru că ar fi aprobat despăgubirea lui Gheorghe Stelian cu 89 de milioane de euro, pentru un teren din București supraevaluat cu 62 de milioane de euro. În acest dosar a fost trimis în judecată și omul de afaceri Dorin Cocoș, suspectat că a solicitat 10 milioane de euro de la Gheorghe Stelian pentru a interveni pe lângă comisia de la ANRP.
Potrivit DNA, în iunie 2014, Alina Bica ar fi primit prin intermediul fostului său consilier Ionuț Mihăilescu și în cote egale cu acesta un teren de 4.425 metri pătrați în Snagov, în legătură cu validarea pe care Alina Bica ar fi dispus-o la 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, a unui dosar de despăgubire pentru un teren din Capitală.
Alina Bica a fost deja condamnată în două dosare penale, însă deciziile nu sunt definitive. În noiembrie 2016, ea a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului, iar în ianuarie 2017, a fost condamnată la trei ani și jumătate de închisoare cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului, în legătură cu intervenții pentru clasarea unui dosar în care era implicat omul de afaceri Horia Simu.
