Germania - care se confruntă cu o îmbătrânire a populației și o penurie în forța de muncă la nivelul anumitor sectoare - vrea să recruteze din străinătate muncitorii calificați, dotându-se pentru prima oară cu o lege privind imigrația, relatează AFP.
”Avem nevoie de mână de lucru din țări terțe (din afara Germaniei și Uniunii Europene) pentru a ne asigura prosperitatea și a ne putea ocupa locurile de muncă” vacante, a subliniat ministrul de Interne, conservatorul bavarez Horst Seehofer, miercuri, la finalul unui consiliu de miniștri, scrie News.ro.
Cu puțin înainte, un proiect de ”lege privind imigrația muncitorilor calificați” a fost adoptat de miniștrii Angelei Merkel, în urma unor negocieri de ultim moment între Partidul Social Democrat (SPD) și blocul conservator al Uniunii Creștin Democrate (CDU)/Uniunii Social Democrate (CSU) din cadrul ”marii coaliții” aflate la putere.
SPD ținea absolut ca acest proiect-far al celui de-al patrulea Guvern Merkel să fie adoptat până la sfârșitului și să transforme Germania într-o țară de imigrație.
”Este un progres imens. După 20 de ani de dezbateri, Germania se dotează cu o lege modernă a imigrației”, și-a exprimat satisfacția ministrul social-democrat al Muncii Hubertus Heil.
Însă, în fața ascensiunii extremei drepte, după ce în țară au sosit peste un milion de solicitanți de azil în 2015, deputații conservatori au reclamat ajustări ale unui prim proiect, elaborat în octombrie.
NICIUN AJUTOR
Obiectivul proiectului de lege - care urmează să fie adoptat de Parlament în cursul lui 2019 - este de a răspunde lipsei forței de muncă acute în anumite sectoare ale economiei-far a Europei.
Concret, el prevede ca persoane originare din țări din afara Uniunii Europene (UE) care dispun de calificări să obțină un permis de sejur pe o perioadă de șase luni, cu scopul de a obține un loc de muncă.
În cursul acestei perioade, este necesar să ele dispună de propriile mijloace de subzistență și să demonstreze cunoașterea unui nivel suficient a limbii germane. Permisul de sejur le va fi prelungit în cazul în care își găsesc de lucru.
Un proiect de lege distinct urmează să permită, de asemenea, solicitanților de azil respinși, dar care nu pot să fie expulzați din Germania, să obțină un permis de sejur, în cazul în care dețin un loc de muncă de cel puțin 18 luni, au un cazier judiciar gol și au realizat ”pregrese bune în integrare”, potrivit lui Seehofer.
Germania intenționează să recruteze în sectoare strategice precum informatica, tehnologiile informației sau meserii legate de bucătărie și îngrijirea persoanelor în vârstă. Lipsa de forță de muncă este deosebit de acută în întreprinderile mici și mijlocii (IMM), ”inima” modelului economic german.
Potrivit unor experți de la Universitatea din Konstanz și de la Agenția federală pentru ocuparea forței de muncă, în fața îmbătrânirii efectivelor sale, Germania va avea nevoie, anual, în medie, până 2050, de aproximativ 400.000 de muncitori originari din țări din afara UE.
DUMPING SALARIAL?
Patronatul reclamă în cor, sus și tare, ca această imigrație să fie facilitată, în contextul în care penuria a fost accentuată de creșterea puternică din ultimii ani.
Însă dreapta conservatoare se teme, înainte de toate, că această nouă legislație va servi drept un ”apel” la un nou val de migranți, după venirea a peste un milion de migranți în 2015 și 2016, care a redesenat peisajul politic german, pe fondul unor îngrijorări ale unei părți a populației.
Acest proiect de lege urmează să fie supus aprobării Camerei Deputaților, în care se află, din 2017, peste 90 de deputați de extremă dreapta.
La rândul său, Federația sindicatelor germane DGB a avertizat împotriva acestui text, temându-se că va provoca un dumping în privința salariilor și exploatarea forței de muncă străine.
Ministrul Economiei Peter Altmaier a apreciat că este vorba despre o ”zi istorică” pentru Germania, care pune capăt unei îndelungate ”dezbateri ideologice” pe tema imigrației.
Țara numără deja 14,9% persoane născute în străinătate, potrivit ONU, însă întâmpină în continuare dificultăți în a se considera o țară de imigrație.
Însă din anii '60, Germania a adus din Turcia și Grecia numeroși străini care să muncească în fabricile sale, însă aceștia erau considerați ca niște ”muncitori invitați”, ținuți să se întoarcă în țara lor. În fapt, însă, mulți dintre ei au rămas în Germania.
