Sănătatea este un domeniu subfinanțat cronic de mulți ani, iar creșterea alocării bugetare nu poate rezolva peste noapte problemele sistemului, este unul dintre mesajele transmise, chiar dinspre autoritățile statului, la Profit Health.forum Ediția a XIII-a.
Industria farmaceutică este la rândul său o industrie a gulerelor albe, care, din păcate, funcționează într-un mediu total ostil.
Cine ne oprește însă să facem reformă în sistemul sanitar?
Conferința, transmisă în direct și la Profit News TV, a fost organizată cu sprijinul ARPIM, Bristol Meyers Squibb, MSD, Roche, Stada, UCB Pharma
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
Sănătatea este un domeniu subfinanțat cronic de ani de zile, iar creșterea alocării bugetare nu poate rezolva peste nopate problemele sistemului, a declarat consilierul prezidențial pentru sănătate publică, conf. dr. Diana Loreta Păun, în deschiderea conferinței.
Tema prioritară a administrației prezidențiale rămâne prevenția, în condițiile în care jumătate din totalul deceselor din România pot fi atribuite unor factori de risc comportamental, precum consumul de tutun, alcool sedentarisul sau alimentația nesănătoasă.
Conf. dr. Diana Loreta Păun a arătat că media alocării pentru sănătate în statele Uniunii Europene este de 2.884 euro pe cap de locuitor, în timp ce România alocă doar 1.029 euro, ia ca procent din PIB, media europeană este 9,8%, față de 5% cât are România. La aceste date se adaugă efectul inflației, al creșterii prețurilor serviciilor medicale și materialelor sanitare.
”Trebuie să ne gândim, de asemenea, la faptul că vorbim despre un domeniu subfinanțat cronic de ani de zile și, ca atare, această alocare, chiar crescută, nu poate să rezolve peste noapte toate problemele din sistemul sanitar și oricât ne-am strădui să creștem alocările, diferențele față de țările Uniunii Europene, care la rândul lor deschid tot mai mulți bani sănătății, devin din ce în ce mai importante”, a spus consilierul prezidențial.
Conf. dr. Diana Loreta Păun a subliniat importanța gestionării corecte a resurselor și a combaterii risipei: ”De ce să nu recunoaștem că de multe ori cheltuim fără să ne gândim la consecințe. Haideți să ne gândim la corupție, care încă există în sistem, la implementarea unor mecanisme transparente de a evaluare a cheltuirii banilor publici. Toate acestea sunt elemente esențiale pentru îmbunătățirea performanțelor sistemului”.
Consilierul a subliniat că Administrația Prezidențială a pledat întotdeauna pentru creșterea investițiilor în sistemul de sănătate, iar prevenția rămâne tema prioritară în domeniu.
”Tema prioritară a administrației prezidențiale rămâne prevenția și de ce spun asta? Pentru că, știm cu toții, peste jumătate din totalul deceselor din România pot fi atribuite unor factori de risc comportamental, mă refer la consumul de tutun, la consumul de alcool, la sedentarism, la alimentație nesănătoasă, mai mult, consumul de droguri. Toate acestea în procente reprezintă 62% din ceea ce am putea noi să prevenim, cifra situându-se cu mult peste cifra Uniunii Europene care este de 44%”, a spus conf. dr. Diana Loreta Păun.
Potrivit acesteia, trebuie abordată prioritar mortalitatea prevenibilă, pentru ca pe termen lung să scadă cheltuielile pentru tratamente costisitoare și pentru diagnostice.
Consilierul prezidențial a subliniat și importanța resursei umane în sănătate.
”Cred că este foarte important să valorizăm atât medicii, cât și celelalte categorii de personal medical, mă refer la asistenții medicali, la care eu țin foarte mult ,pentru că putem obține competențe sporite ale acestei categorii profesionale, care să ne ajute să facem economii. De ce să nu pregătim un asistent să devină un bun manager chiar de spital, pentru că putem gestiona mult mai bine fondurile în contextul în care lăsăm personalul medical să realizeze performanță medicii să-și vadă de pacienți și, ca atare, putem să perfecționăm alte categorii profesionale în domeniul leadership-ului”, a afirmat consilierul prezidențial.
Premierul Marcel Ciolacu a făcut, într-un weekend, o vizită neanunțată la un spital de urgență, unde medicii nu i s-au plâns de salarii, ci de fapul că nu fac față volumului de muncă, a dezvăluit prof. dr. Carmen Orban, consilier al premierului Marcel Ciolacu și șefa clinicii ATI de la Spitalul Universitar de Urgență București. Relatând cazul unui copil de 2 ani care a murit pentru că un spital din Sibiu nu l-a primit la urgență, invocând protocoalele medicale, Carmen Orban a spus că sistemul de sănătate trebuie resetat atât în această privință, cât și a finanțării.
”Într-un una din zile l-am dus pe permierul țării într-un sptal de urgență, pentru că am tot avut diverse discuții, evident, unele contradictorii, dar eu cred că toate sunt în scopul de a face lucruri bune, și am explicat: nu cred că o creșteră salarială a mediciilor rezolvă problema, eu cred că medicii își doresc altceva, dar hai să mergem în spital să vedem ce vrea tot corpul medical.
Și ne-am dus într-o zi de weekend, pe neanunțate, realmente nu știa nimeni, și i-am invitat pe toți care puteau să-și rupă câteva momente într-o sală, să avem discuții libere. Fără excepție, tot personalul mediu nu s-a văitat de salarii, s-a văitat de volumul de muncă extraordinar de mare și au spus: ”Domnule premier, trebuie să regândiți, sunt specialități în care noi avem un asistent la 10 paturi și ne trebuie un asistent la 2 paturi, pentru că sunt pacienți care nu se pot mobiliza, sunt pacienți care trebuie aspirați tot timpul, sunt pacienți în stare gravă. Nu mai putem, efectiv, nu mai putem!”. L-am dus, a înțeles”, a povestit consilierul premierului.
Carmen Orban a arătat că deși bugetul pentru sănătate este anul acesta mai mare cu peste 50% față de anul trecut, se simte o lipsă evidentă a banilor din sistemul public de sănătate, cât și în cel privat, ca urmare a apriției unor noi tehnologii, terapii, investițiilor în infrastructură, dar consilierul a subliniat și problema numărului ridicat al concediilor medicale.
”Plecând de la eternul scandal cu concediile medicale, în care m-am săturat să aud și să înjure lumea corpul medical. Vreau să vă spun că am făcut o analiză extrem de minuțioasă, în care am constatat că avem în această țară 53.000 de medici prescriptori, din acești 53.000 de medici prescriptori, numai asupra a 14 medici există suspiciuni de ceva oarecum exagerat în ce privește eliberarea concediilor medicale. De ce spun suspiciuni? Pentru că, într-adevăr, acei 14 au certificate eliberate în număr de mii, multe mii. Mai mult decât atât, există un exemplu care a eliberat 1.000 de certificate numai pe un singur tip de boală. (...) A venit un moment de bilanț în care sistemul de sănătate trebuie resetat, trebuie resetată inclusiv Casa Națională de Asigurări de Sănătate și trebuie regândită finațarea sistemului de sănătate”, a afirmat consilierul prim-ministrului.
Carmen Orban a relatat cazul unui părinte, al cărui copil de de 2 ani și jumătate a murit pebtru că nu a putut fi tratat în două spitale de provincie, din cauza lipsei de facilități sau medici, iar apoi un spital din Sibiu nu l-a primit invocând protocoalele și procedurile de urgență existente.
”Este înfiorătoare povestea și eu i-am promis acestui om că o să fac tot ce pot, cât o să pot, până mă dau ăștia afară cu mătura, să regândim sistemul de sănătate, să avem la fiecare colț în țara asta un spital funcțional. Să știm că nu trebuie să fie toate funcționale complet, dar trebuie să să știm că orice accident ni se întâmplă, oriunde, avem timp suficient să ajungem la un spital despre care știm din start că să ne poate oferi serviciile medicale de care țara asta și pacienții și fiamiile noastre au atâta nevoie. Este indamisibil să avem în continuare mortalitate pentru că procedurile sau protocoalele sunt proaste”, a declarat consilierul premierului.
Orban a menționat că există spitale acreditate cu servicii de chirurgie sau anestezie, dar nu au medici de specialitate angajați sau chiar secția respectivă, și a promis că fiecare trebuie verificat în acest sens.
”Fiecare spital trebuie să spună clar, răspicat, ce servicii medicale poate oferi, să nu își depășească nivelul de competență și să nu meargă salvarea cu copilul sau cu tatăl dumneavoastră sau cu o rudă a dumneavoastră într-un loc unde din start știm că el nu poate oferi acele servicii și pierdem timp, timp care înseamnă vieți”, a mai arătat prof. univ. Carmen Orban.
Alin Marius Andrieș, Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor, arată că instituția a dezvoltat o divizie de spending review, astfel încât să efectueze o analiză și să identifice zonele în care poate crește nivelul de eficiență în cheltuirea banului public, sumele alocate bugetului pentru sănătate crescând în valoare absolută.
"Bineînțeles că statisticile ne duc într-o direcție sau în alta. Se spune că avem cea mai mică alocare per capita sau din produsul intern brut, dar putem să punem puțin și în alt termen. Noi avem 26% venituri fiscale față de 40% aproximativ în Uniunea Europeană, astfel că cei 5% reprezintă în total venituri fiscale mult mai mult decât în alte state. Bineînțeles că noi gestionăm bugetul de stat și conștientizăm că nevoile sunt în toate sectoarele de activitate, mult mai mari decât resursele. Și de fapt, aceasta este discuția, cum putem să gestionăm într-o manieră cât mai eficiente resursele pe care Ministerul Finanțelorle colectează, fiindcă trebuie precizat că nu este bugetul Ministerului de Finanțe, noi gestionăm acest buget și la nivelul Guvernului se stabilesc prioritățile.
Astfel că în ultimii ani noi am avut o serie de obiective. Pe de o parte am trecut la o bugetare pe programe, pentru a crește tocmai performanța utilizării banului public. Cel de-al 2-lea element foarte important din perspectiva noastră a fost să creștem ponderea cheltuielilor de investiții. Și aici am utilizat resurse atât naționale, cât și fonduri europene, cât și inclusiv credite sau granturi de la instituții
financiare internaționale. Este foarte important de menționat faptul că nu întotdeauna banii sunt cea mai mare problemă. Capacitatea instituțională la nivel central, la nivel local este de asemenea foarte importantă. De aceea rolul nostru de suport a mers și în această direcție, în sensul să oferim experiență și cunoștințe celorlalte ministere, astfel încât să crească capacitatea instituțională a lor de absorbi, de a cheltui într-o manieră eficientă.
Bineînțeles că banii nu sunt suficienți, nu doar în Sănătate. În ultimii ani, sumele alocate au crescut foarte mult. Față de anul trecut, bugetul pentru Sănătate a crescut cu 12,1%, dar dacă ne raportăm la 2019, a crescut cu peste 58%. Este mult, este puțin - depinde foarte mult și cum sunt cheltuiți acești bani.
De asemenea, sumele pe investiții și infrastructură medicală au crescut semnificativ. Împreună cu Ministerul Sănătății avem cinci proiecte finanțate de diferite instituții financiare - Banca Mondială, care finanțează cu 400 de milioane de euro proiecte de dezvoltarea infrastructurii, avem un împrumut pe bază de rezultate contractat de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltareîn valoare de 500 de milioane de euro, care vizează creșterea acoperirii cu servicii de asistență medicală primară și îmbunătățirea eficienței cheltuirii în sectorul sanitar, precum și alte trei împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții în valoare cumulate de 923 de milioane de euro pentru sprijinirea realizării Spitalelor Regionale de Urgență Iași, Cluj și Craiova.
Bineînțeles că și pe viitor obiectivul Ministerul de Finanțe va fi să sprijinim Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, să intervenim acolo unde este necesar, așa cum s-a întâmplat și anul trecut, când s-a constatat nevoie suplimentară și s-a majorat bugetul cu peste 5,6 miliarde. Și anul acesta este prevăzută în buget o sumă pentru acoperirea deficitului bugetului, Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, și, bineînțeles, în funcție de context, intervenim sau sprijinim acolo unde este nevoie", a transmis oficialul guvernamental.
Prof. Dr. Adriana Pistol, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății, punctează faptul că totalul cheltuielilor din Sănătate, mai ales când se ține cont de patologia poporului român, nu sunt suficient de acoperitoare.
"După pandemie ne confruntăm cu un număr mare de cazuri severe, cu un număr mult mai important de pacienți cu forme de îmbolnăvire care necesită servicii medicale mai complexe, dar nu trebuie să uităm că ne confruntăm și cu patologii asociate cu această pandemie. Mă refer aici, în mod deosebit, la sănătatea mintală, care începe să devină o prioritate în foarte multe țări europene și nu numai, având acum o importanță deosebită, întrucât omenirea a trecut printr-un eveniment care a pus la încercare atât adulții, cât și, în mod deosebit, copii", explică oficialul guvernamental.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate are fonduri doar pentru primele nouă luni ale anului, nefiind acoperit ultimul trimestru, a anunțat președintele CNAS, Valeria Herdea.
"Avem bani pe nouă luni. Ultimul trimestru nu avem bani. Ori facem un efort toți să încercăm să reducem cheltuielile și pierderile din sistem și încercăm să mobilizăm și pacienții să vină proactiv, în așa fel încât prevenția care costă mai puțin să îi ajute să nu ajungă în viitorii ani la boală și să avem o previziune corectă", a declarat Herdea.
Ea a anunțat că este în curs de demarare un proiect interinstituțional între Ministerul de Finanțe, Colegiul Medicilor din România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, la care este invitat și Ministerul Sănătății să participe, astfel încât echipe mixte să verifice eficiența activității furnizorilor de servicii medicale.
Președintele CNAS a atras atenția, totodată, că România s-ar putea confrunta cu un deficit de personal medical, în condițiile în care, în prezent, jumătate dintre cei care lucrează în Sănătate fac parte dintr-o generație care în 4 - 6 ani va ieși la pensie.
"Vor rămâne jumătate din cei pe care îi avem. (...) 50% din oamenii educați ai acestei țări în domeniul medical ori vor lucra după pensie până când vor crește pe alții ori schimbăm politica în domeniul resursei umane, ori facem ceva în așa fel încât să dezvoltăm foarte bine rețeaua de îngrijiri medicale", a explicat Herdea.
În opinia sa, "degeaba" cresc salariile din sănătate dacă nu se face reformă.
"Dacă nu o să facem reformă, degeaba creștem salariile. (...) Dacă nu o să avem curaj să vorbim despre contractul asigurat - asigurator nu o să facem reformă. A vorbi despre contractul asigurat - asigurator înseamnă să înțeleagă fiecare om că are drepturi atunci când este asigurat, că această casă de asigurări cum este ea oferă niște lucruri prin care își poate prezerva sănătatea, dacă este partener activ cu medicii, indiferent de ce segment. Ar trebuie să ne gândim foarte bine că există și drepturi și obligații în oglindă. Una dintre ele ar fi aceea a prezentării, a simplei programări la medicul fiecăruia de familie în luna de naștere. (...) Ar trebui să existe și aceste obligații ale pacientului", a subliniat Valeria Herdea.
În același timp, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) lucrează, împreună cu Ministerul Finanțelor și cu Colegiul Medicilor, la un nou instrument pentru verificarea concediilor medicale, care să fie folosit în situațiile în care se constată derapaje. Noul instrument de control este încă într-un stadiu incipient, la nivel de discuții între cele trei instituții, dar ar presupune echipe mixte de control în anumite situații.
CNAS dispune de propriile mecanisme de verificare, utilizate și în prezent, dar noile tipuri de controale vor fi folosite pentru combaterea derapajelor cu impact mai amplu.
"Am luat concediile medicale, după cum știți, vreo șase-opt săptămâni am zis că murim cu concediile medicale în brațe. Au început să fie controale. Am încercat și este în curs de demarare un proiect interinterinstituțional între Ministerul Finanțelor, Colegiul Medicilor și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în așa fel încât să avem echipe mixte de verificare a eficienței activității furnizorilor. Pentru că ați auzit, nu sunt hoți. Sunt câteva derapaje. Dacă la câțiva oameni din 53.000 de furnizori sunt cu semnul întrebării deasupra, am o problemă legată și de starea de sănătate a românilor", a spus Valeria Herdea la conferința Profit.ro.
Concediile medicale, în special cele despre care se presupune că ar fi fost eliberate abuziv, au reprezentat un subiect dezbătut intens în ultimele luni, în contextul în care sumele de plată au fost unele destul de ridicate.
Presupusele abuzuri în emiterea de concedii medicale a reprezentat unul dintre argumentele pentru introducerea contribuției la sănătate pentru concedii medicale, de la începutul acestui an.
Un număr de 3.361.000 de concedii medicale au fost acordate în total în România anul trecut. Cele mai importante concedii, ca durată, au fost acordate pentru boli oncologice, pentru afecțiuni legate de sarcină și concedii prenatale, precum și pentru probleme care țin de sănătatea mamei și copilului.
Dr. Nelu Tătaru, Președinte Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a vorbit și de importanță plății în funcție de performanță: ”Nu contează că un chirurg sau un medic de specialitate are mai mulți pacienți decât altul, este plătit la fel. Nu contează că este căutat de pacient, este plătit la fel. Cred că în aplecarea asupra actului medical, asupra serviciului furnizat, asupra, eu știu, a prețului pe care îl aduce cadrul medical în unitea medicală respectivă înseamnă o și o drămuire a banului public”.
”Vorbim de cheltuielile din sănătate - încă de când eram ministru spuneam că 80% din managerii de spitale nu au ce căuta acolo. Acum, la patru ani distanță, credeți-mă că îmi păstrez aceeași opinie. În acest moment vedem spitale care au cheltuieli de personal care merg până la 92%. Cât mai rămâne ca să facem un act medical?”, transmite fostul ministru al Sănătății.
Luca Niculescu, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe, a vorbit despre recentul studiu economic al OCDE privind România.
”Acum 2 ani, sincer vorbind, capitolul despre România nu arăta foarte bine în ceea ce privește sănătatea, dar nu arăta bine pentru nimeni, pentru că veneam după o pandemie teribilă.
Se scrie în acel studiu că rata mortalității în România, de exemplu, a fost mai mare decât în multe dintre alte state ale OCDE. În studiul din acest an, aș începe prin aș remarca progresele înregistrate în ultimi 2 ani. De exemplu, scrie acolo că investițiile în infrastructură finanțate de Uniunea Europeană modernizează școlile și unitățile sanitare. De asemenea, sunt în curs de desfășurare proiecte de îmbunătățire a serviciilor sociale și de sănătate în zonele rurale, inclusiv pentru acces mai mare la serviciile online.
În fiecare dintre aceste studii există și recomandări pe care fiecare stat ar fi bine să le facă. În ceea ce privește România se vorbește de un accent mai mare pe prevenție, de egalitate de șanse în sistemul medical, ar trebui ca mai mulți pacienți cu afecțiuni cronice să beneficieze de îngrijirea preventivă recomandată. Se vorbește despre bariere financiare care sunt mai mari pentru românii care nu au asigurare medicală, unul dintre șapte români. De asemenea, persoanele cu cele mai mici venituri au de zece ori mai multe decât cele cu venituri mai mari să amâne tratamentul sau să nu apeleze la serviciile medicale de care au nevoie.
Se recomandă, de asemenea, dezvoltarea serviciilor de asistență medicală primară, a serviciilor de screening în zonele rurală, mai multe fonduri pentru asistență medicală primară ar sprijini prevenția, ar ușura presiunile asupra spitalelor și ar aborda problema accesului inegal la tratament.
Una din recomandările principale ale acestui studiu pentru România este o mai bună colectare, pentru că veniturile fiscale ale României reprezintă doar 27% din PIB față de o medie OCDE de 34%. Dacă aceste fonduri ar veni, ar crește, ar fi mai mulți bani pentru sănătate”, spune oficialul guvernamental.
Privind de-a lungul anilor la cum a evoluat sistemul sanitar în România, subfinanțarea lui este o boală cronică, spune Dan Zaharescu, director executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Soluția miraculoasă ar fi alocarea a 9% din PIB pentru sistemul de sănătate.
„În urmă cu 20 de ani, alocarea din PIB pentru sănătate era undeva la 2,7-2,8% și noi vorbeam atunci de 6% alocare din PIB ca să ne apropiem de media europeană. Între timp, europenii au continuat să aloce din ce în ce mai mult și lucrurile se văd în evoluțiile pe care le au în sistemele de sănătate europene.
România, din păcate, abia anul trecut a ajuns la 6,5% din PIB, dar nu numai contribuții de stat. Această cifra include și contribuțiile private la sănătate. Am avut nevoie de 20 de ani pentru a dubla alocarea din PIB. Dacă vrem să ajungem la 9% din PIB, trebuie să vedem care e orizontul pe care ni-l putem imagina să se întâmple acest lucru”, spune acesta.
Pe de altă parte, continuă el, acum 25 de ani, când a fost creat sistemul de asigurări de sănătate, el a fost gândit pe anumite principii, care au fost distorsionate de-a lungul acestei perioade și de aceea se confruntă cu atât de multe probleme în acest moment.
„Este evident că sistemul nu mai este adaptat adevăratelor nevoi ale populației, cu această îmbătrânire accelerată și cu problemele adiacente cu care se confruntă sistemul. Pe de altă parte, fără o gândire strategică pe termen mediu și lung, nu putem să avansăm și vom fi în situația de a petici de la un an la altul”, precizează Dan Zaharescu, adăugând că România din 2020 este în procedură de deficit excesiv și de atunci aveam o cheltuială mai mare din PIB decât ceea ce ne puteam permite apartenența la UE.
„Iar modul în care s-a planificat bugetul anului trecut a fost extrem de deficitar și consecințele s-au văzut la sfârșitul anului când a fost închis cu datorii semnificative. În loc de 4,7% deficit din PIB cât a fost planificat suntem la 5,7% din PIB, fără să luam în calcul toate cheltuielile care nu au fost achitate din anul trecut și care au fost rostogolite în acest an.
Ori din acest punct de vedere, sistemul sanitar suferă cu atât mai mult din cauza subfinanțării pentru că anul acesta algoritmul de planificare al bugetului a fost identic cu cel de anul trecut. Se știa că nu este suficient anul trecut, iar anul acesta practic ajungem să dublăm nevoia de finanțare pentru sistemul sanitar, astfel încât să aibă o bună funcționare”, mai spune acesta.
El adaugă că în 2025 se vor vedea cel mai probabil consecințele deciziilor statului în ceea ce privește sistemul sanitar.
„După alegeri va trebui să trăim momentul adevărului. Și, din păcate, am mai avut o secvență în 2008-2010, când, în clipa în care s-a spart buboiul cu o planificare și o bugetare incorectă la nivel național, s-a ajuns la tăierea drastică de salarii, de costuri și la situații care ne-au costat câțiva ani de evoluție negativă, până când am reușit să echilibrăm situația și să ajungem la această creștere”, atrage atenția Dan Zaharescu.
În plus, argumentul că România nu-și permite un sistem de sănătate mai bun nu mai stă în picioare, astfel că va trebui corectată această situație.
„România nu e cea mai săracă țară din UE. Evoluțiile din ultimii ani, cu acea creștere economică ne-a adus în situația în care, raportat la paritatea puterii de cumpărare față de media europeană, să fim la 7,6%. Deci, acel argument că suntem cei mai săraci din UE și că nu ne putem permite un sistem de sănătate mai bun sau o alocare bugetară corectă pentru sănătate nu mai stă în picioare. Și, fără îndoială că va trebui corectată de acum înainte”, subliniază el.
Pentru a echilibra bugetul, continuă Dan Zaharescu, sunt necesare investiții majore.
„Industria farmaceutică e o industrie a gulerelor albe, cu o mare valoare adăugată, cu un potențial tehnic și științific extrem de ridicat, care ar permite României să-și ridice ștacheta mult mai sus față de nivelul actual. Dar, din păcate mediul economic în care funcționează industria farmaceutică, e un mediu total ostil”, precizează directorul executiv al ARPIM.
De la intrarea României în UE și până în prezent, totalul investițiilor în industria farmaceutică, în capacități de producție, nu a depășit mai mult de 250 milioane euro.
„Asta înseamnă niște firmituri investite în fiecare an”, punctează acesta.
O altă zonă de investiții cu un potențial foarte bun pentru industria inovatoare, adaugă el, este zona de studii clinice.
„România ar putea să exceleze aici. La nivelul anilor 2008-2010 aveam în jurul a aproximativ 240 de studii clinice în derulare pe an. Anul trecut am avut în jurul a 100 de studii clinice. Totalul investițiilor în studii clinice se ridica anul trecut undeva spre 70-80 milioane euro. Asta înseamnă că noi am avut cam 5 studii clinice la un milion de locuitori.
Media UE este de 50 studii clinice la un milion de locuitori. Ori dacă cu 5 studii clinice am investit 70-80 milioane euro, de 10 ori mai mult ar însemna 700-800 milioane euro investiții directe pe an, pe care România ar putea să le atragă dacă ar reuși să reintre în zona de dezvoltare a studiilor clinice. În această zonă toată lumea are de câștigat”, mai spune Dan Zaharescu.
Proiecțile demografice arată că populația României în vârstă de peste 65 de ani va crește cu 60% până în anul 2050, fapt ce va crea o presiune ridicată pe bugetul asigurărilor sociale în condițiile în care, în prezent, doar o persoană din trei achită contribuția, a transmis Ioana Stoenescu, External Affairs, Market Access and Reputation Lead la Roche.
"Aș vrea să vă prezint câteva date, câteva informații relevante. Este vorba de creșterea populației îmbătrânite. Până în anul 2050, populația României cu vârsta peste 65 de ani va înregistra o creștere de 60%. Nu toată lumea contribuie la bugetul asigurărilor sociale, avem o proporție de 1 la 3. Să ne imaginăm cum va fi această proporție fi la nivelul anului 2050, când noi, cei care acum avem vârsta cuprinsă între 40 și 50 de ani, vom avea vârsta respectivă. Cine, și mai ales, câți vor contribui la bugetul asigurărilor sociale? Cred să suntem într-un moment de cumpănă și ar trebui să începem o reformă", a afirma Stoenescu.
Ea s-a referit și la diversificarea finanțării bugetului sănătății și a amintit de asigurările complementare de sănătate.
"La nivelul statelor OECD, 10% din finanțarea sănătății provine din asigurări complementare de sănătate. În România, acest procent este sub 1%. Cred, în acest context, că este loc să vină asigurători privați și, astfel, să contribuie la finanțarea sistemului de sănătate", a mai spus reprezentantul Roche.
Stoenescu a afirmat că și-ar dori să vadă în recomandările Comisiei Europene către România, document care se emite în luna mai a fiecărui an, și sustenabilitatea sistemului de sănătate.
"În sprijinul acestei recomandări, prezint câteva cifre din două studii realizate de McKinsey. În ultimul secol, mai mult de 30% din creșterea economică a fost efectul îmbunătățirii sănătății populației. Între 2020 și 2024, îmbunătățirea indicatorilor din sănătate poate adăuga 12 triliarde de dolari la PIB global, adică o creștere de 8%. Pentru România, aportul ar fi de 26 miliarde de euro la PIB național până în 2040. Asta înseamnă 9% la PIB până în anul 2040, adică o accelerarea a ritmului anual de creștere a PIB de 0,4% până în anul 2040", a mai spus reprezentantul Roche.
Finanțarea sistemului sanitar din România a crescut spectaculos în ultimii ani, dar suma alocată din PIB se află la jumătatea mediei Uniunii Europene, spune Cătălin Radu, director general al Bristol-Myers Squibb Romania.
"Avem o finanțare realistă la Sănătate? Nu. Avem o subfinanțare la Sănătate? Da. Avem o cheltuire ineficientă la Sănătate? Tot ce se poate. Avem risipă la Sănătate? Nu, pentru că nu avem de unde, cu toate că riscul există. Sănătatea nu o văd ca o cheltuială, ci ca o investiție. Când spun investiție nu mă refer la spitale noi, la echipamente noi, ci mă refer la viitorul acestei țări. Sănătatea, la fel ca Educația, este o investiție în viitorul acestei țări. Creșterile de fonduri pentru Sănătate din ultimii ani au fost spectaculoase, dar încă suntem la jumătatea mediei UE. Finanțarea actuală este nerealistă și sub nivelul la care ar trebui să fie", a afirmat Radu.
El a adăugat că este falsă afirmația că sistemul sanitar este un sac fără fund atunci când vorbim de finanțare.
"Cifrele arată că speranța medie de viață a crescut. E clar că dacă se va aloca la Sănătate 6% sau 7% din PIB, efectele vor fi vizibile. Nu cred că banii se vor risipi. E clar că sistemul este subfinanțat. Dacă finanțăm mai bine, efectele se vor vedea. La noi, de cele mai multe ori, lucrurile funcționează doar atunci când cuțitul ajunge la os. O problemă netratată nu dispare, ea crește. E ca un dop pe țeavă, care crește și va exploda. Cine ne oprește să facem reforma în sistemul sanitar? Au venit pacienții și au spus să nu fie făcută vreodată reforma sănătății în România? A venit industria să spună nu reformei sănătății? Hai s-o facem!", a mai spus reprezentantul Bristol-Myers Squibb Romania.
Industria farmaceutică își plătește taxele, nu le amână, nu le ascunde, este transparentă, lucrează corect și are un rol important în a aduce inovația în România, spune Florentina Păncescu, Head of Neurology and Operations East Europe în cadrul UCB Pharma România. Ea subliniază și importanța inovației în industria farmaceutică, menționând că „fără inovație, nu există generice”.
„Întâi trebuie să vină în România medicamentul inovator ca să putem aduce și genericele. Este o competiție fantastică între companii în lumea întreagă de a veni cu medicamente, cu terapii cât mai eficiente, cât mai aproape de a vindeca bolnavul, de a modifica boala. Ambiția în acest domeniu este foarte sus. Cazurile sunt tot mai complexe de rezolvat și medicina este tot mai personalizată. Evident că asta trebuie să vină de undeva și de acolo vine, din inovație”, mai spune aceasta.
Florentina Păncescu precizează și că inovația în România nu se evaluează concret, iar jucătorii din domeniul farmaceutic iau exemplul altor țări, care au departamente specializate în așa ceva.
„Germania, Franța și UK unde ne uităm noi evaluează foarte atent dacă medicamentul inovator aduce sau nu valoare adăugată, altfel nu plătește nimeni în această lume un medicament care doar imită ceva existent. Pentru a aduce o moleculă pe piață costă între 1 și 2 miliarde de euro. Noi suntem în România să ne asigurăm că și pacienții români au acces la aceste tratamente de ultimă generație care pot să facă diferența între a trăi și a muri, a sta în concediu medical sau a merge înapoi la serviciu”, afirmă Florentina Păncescu.
Problema cea mai mare însă este lipsa predictibilității în ceea ce privește lista de rambursate.
„La noi lista nu are nicio predictibilitate. Noi trebuie să ne facem planul, să știm când cheltuim bani și, mai ales, când să producem. Industria se confruntă cu materia primă lipsă, foarte multe costuri suplimentare, e tot mai dificil să produci. Și atunci, ca să prioritizăm și producția României, avem nevoie de această predictibilitate.
Altfel, România este lăsată la coadă. Nu poți să tot amâni. Cam în situația asta suntem noi acum. Anul trecut nu a fost nicio listă de rambursate. Anul ăsta trebuia în luna ianuarie să avem și tot nu se știe nimic unde e lista și ce se întâmplă cu ea. În condițiile astea e foarte complicat pentru noi ca industrie. Oricum noi avem prețul european cel mai mic”, mai spune aceasta.
Ea mai adaugă și că „am senzația că nu se înțelege esența problemei”, ce înseamnă mai exact o moleculă fără impact bugetar de pe lista de rambursate.
„Este o moleculă care intră în concurență cu celelalte existente, care are același preț ca și celelalte de pe piață. Ca atare, apariția ei pe piață nu presupune costuri suplimentare. (...) Nu putem să spunem că nu știm pe ce cheltuim banii.
Adică, eu, contribuabil român, nu accept așa ceva de la stat, să-mi spună că nu știe pe ce cheltuie banii. Nu e normal. Mi se pare o ipocrizie. Avem date, dar nu le folosim. Trăim în era în care datele sunt o bogăție pe care trebuie să o exploatăm ca să aflăm pe ce se duc banii și unde ar fi mai bine să-i cheltuim”, subliniază Florentina Păncescu.
Întreaga industrie farmaceutică care produce în România este un bun cotizant la bugetul de stat, transmite Mihai Fugarevici, Manager General, Stada România, subsidiara locală a grupului german Stada. Doar industria farmaceutică generică reprezintă o soluție pentru economisirea banului public sau pentru o mai bună gestionare a cheltuielilor din sănătate, a cheltuielilor cu medicamente.
Stada România derulează și una dintre cele mai mari investiții din România prin construirea fabricii medicamente de la Turda.
„Odată cu producția de medicamente va gestiona niște venituri și, în spatele lor, categoric discutăm de taxe și impozite care vor merge către bugetul de stat și o bună parte din ele vor merge către CAS și CASS”, spune acesta.
Investiția în fabrică se ridică la peste 70 de milioane de euro, din care circa 20 de milioane de euro reprezintă ajutor de stat.
„Ajutorul de stat înseamnă că noi primim niște bani pentru construcția acestei fabrici, pe care trebuie să-i returnăm către statul român în primii 5 ani de funcționare sub formă de taxe și impozite. Deci, nu sunt niște bani pe care îi primim gratuit, ci sunt niște bani care se întorc până la urmă în bugetul public. După care, pentru întreaga perioadă de funcționare a fabricii, ea va continua să finanțeze bugetul de stat”, precizează Mihai Fugarevici.
El atrage atenția și asupra provocărilor prin care trec producătorii de medicamente de pe piața locală și anume, mediul de funcționare și legislația.
„Am constatat că la nivel european se construiesc 40 și ceva de fabrici de medicamente noi. În România se construiește o singură fabrică și mai sunt alte 2 dezvoltări. De ce? Pentru că toți finanțatori vin și se uită la faptul că o fabrică funcționează într-un mediu, în care oricât de mult ai exporta din producția fabricii tale, o bună parte din producție rămâne în România. Atâta timp cât ceea ce produci rămâne în România și nu există un mediu de funcționare corect sau care să te ajute, ești într-un punct în care îți va fi destul de greu să funcționezi”, spune acesta.
Mihai Fugarevici subliniază și faptul că industria farmaceutică este o industrie strategică și că, în momentul de față, „levitează între 3 ministere diferite – Ministerul de Finanțe, Ministerul Economiei și Ministerul Sănătății”.
„Aici e zonă pe care o putem îmbunătăți. În al doilea rând, în bugetul de stat cam 20% din cheltuiala cu medicamente este efectuată cu medicamente generice și cam 80% cu medicamente inovative, dar cei 20% aparent finanțează cam 80% din pacienți. Nu vine nimeni să ne întrebe dacă avem vreo problemă cu produsele noastre sau de ce nu penetrăm mai mult piața”, afirmă Mihai Fugarevici.
Acesta mai atrage atenția și asupra politicii de prețuri care pune presiune asupra jucătorilor din industria farmaceutică.
„O sticlă de ser fiziologic este 4,5 lei. Este evident că având această politică de preț nu avem cum să funcționăm și suntem la limita de supraviețuire. Se discută acum o nouă politică de prețuri în Ministerul Sănătății. Nu avem niciunul dintre noi transparență, să știm exact ce este acolo.
În mare, ce pricepem este că ne uităm din nou cum putem să mai facem saving din medicația generică. Eu ca și manager și economist, dacă aș vrea să fac un saving, nu m-aș uita spre cei 20% pe care îi cheltuie cu medicație generică din bugetul de stat. Asta dacă nu discutăm de o extindere a bugetului”, subliniază Fugarevici.
„Avem fabrici de medicamente în România, suntem o industrie puternică care-și plătește taxele. Eu n- am auzit niciodată ca industria farmaceutică să întârzie în plata taxelor să facă evaziune fiscală, să nu-și declare angajații. Suntem niște foarte buni plătitori. Haide-ți să ne uităm cu mai multă atenție către industria asta”, completează acesta.
România are 100.000 de pacienți oncologici și pierde anual 3% din PIB din cauză că bolile le afectează starea de sănătate, a declarat Livia Stan, Policy and Market Access Director al MSD Romania.
"România are 100.000 de pacienți oncologici, care sunt însoțiți la tratament de aparținători în fiecare săptămână. Asta înseamnă în șase luni aproximativ 530 milioane de euro, bani pe care statul român îi pierde. Într-un an de zile, asta înseamnă 3% din PIB-ul României, adică bugetul Educației. Cred că fiecare dintre noi am avem în familie sau printre prieteni un bolnav oncologic pe care ne străduim să-l ajutăm, să-l sprijinim. În România sunt circa 250.000 de persoane care duc această greutatea pe umerii lor, pacienți și aparținători", a spus Stan.
Ea a adăugat că așteptările bolnavilor oncologici sunt pozitive, în condițiile în care guvernanții anunță că indicatorii macroeconomici ai României sunt pe un trend crescător.
"România a depășit în privința PIB-ului mai multe țări din regiune, avem o creștere economică mai bună față de alte țări din regiune. Perspectivele macroeconomice până în anul 2026 sunt foarte bune, adică o estimare a creșterii economice de 4%, față de o medie la nivelul UE de 1-2%. Am depășit Ungaria, Bulgaria, Croația sau Lituania la creșterea economică și așteptările pacienților sunt ca aceste vești bune să se vadă în calitatea serviciilor medicale. În prezent, un pacient oncologic din România ar trebui să aștepte 991 de zile pentru a avea acces la tratament inovativ", a afirmat directorul.
Stan a recomandat ca prioritățile sistemul medical să fie sistemice, stabilite cu claritate și respectate pe termen lung.
"Din păcate, în România prioritățile sunt conjuncturale. Astăzi avem infrastructura, mâine avem oncologia, poimâine avem diabetul. Banii nu vor ajunge niciodată, dar dacă îți stabilești cu claritate prioritățile și te ții de ele pe un interval de timp rezonabil, atunci cu siguranță că anumite probleme se vor rezolva", a spus reprezentantul MSD Romania.
Ea a mai recomandat reducerea birocrației statului și mai multă transparență în implementarea programelor proiecte ale Ministerului Sănătății.
"Toată lumea a vorbit de birocrație. Noi ar trebui să încurajăm Guvernul să reducă birocrația prin, spre exemplu, eliminarea acelei limite de cheltuieli care este întocmită lunar pentru Casele județene de asigurări de sănătate. De ce trebuie să stea spitalele cu sufletul la gură în așteptarea adoptării acelei limite de cheltuieli lunare și primirea efectivă a banilor? Care mai este predictibilitatea în sistem? Am înțeles că este un an dificil, că trebuie respectat un deficit, dar nu cred că ajutăm spitalele cu acea limită de cheltuieli. Poate ar fi mai util, dacă vrem să ajutăm cu adevărat, să întocmim trimestrial acea limită de cheltuieli", a spus Stan, care a adăugat că bugetele multianuale, despre care s-a vorbit în ultimii ani, sunt o glumă, la fel și finanțarea pe programe.
Reprezentantul MSD Romania a mai spus că prevenția, care este o prioritate de foarte mai mulți ani, va avea rezultate vizibile mai bune peste 20-30 de ani.
Radu Gănescu, Președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), arată că, din perspectiva pacienților, nu se poate spune că avem o finanțare sustenabilă, stabilă și suficientă încât să acopere nevoile pacienților din România.
"La ora actuală cred că există un mic faliment al sistemului de sănătate, atâta timp cât, în ultimele 6-7 luni, începând cu finalul anului 2023, când nu s-a mai făcut rectificare bugetară, sistemul de sănătate a trăit din perfuziile (fondului, n.r.) de rezervă bugetară, ceea ce ne arată clar că nu sunt bani, nu sunt suficienți, iar pe cei pe care îi dăm, îi dăm cu țârâita.
Nu poți să tratezi pacientul așa, nici sistemul nu este făcut de așa natură ca să aibă alocare multilunară în loc să aibă alocare multianuală. Pentru că nu există această alocare multianuală, vedem de multe ori în spațiul mediatic cum apar acele crize cu privire la lipsa de medicamente, cu privire la terminarea plafonului la servicii de investigații, cu privire la listele de așteptare în ceea ce privește intervențiile medicale în serviciile spitalicești", spune acesta.
În Panelul III, discuțiile s-au concentrat pe spitale, medicamente și investiții.
Valentin - Florin Ciocan, Președinte Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), a afirmat că proiectul Paris PaRIS (inițiativă OCDE în domeniul raportării indicatorilor privind pacienții, în cadrul căreia 24 de țări colaborează pentru dezvoltarea, standardizarea și implementarea unei noi generații de indicatori care măsoară rezultatele și experiențele de îngrijire a sănătății) a fost “îngrozitor de greu de implementat” și i-a arătat cât de puțin colaborează de fapt între ele instituțiile statului.
Ciocan a vorbit și despre infecțiile nosocomiale, cu o rată mare de neraportare.
“În prima zi la ANMCS am fost întrebat ce-mi doresc de la funcția asta sau de la spitalele din România și am răspuns că-mi doresc ca atunci când intru într-un spital să ies cel mult cu ce am intrat. (...) Ne furăm singuri căciula. Am participat săptămâna trecută la o întâlnire cu Banca Mondială, la care a participat și OCDE, și am văzut acolo o situație destul de ciudată – cred suntem lideri mondiali la absența infecțiilor nosocomiale raportate”, a spus el.
Șeful Autorității de Management al Calității în Sănătate spune că nu este suficient să construiești un spital nou, fiind nevoie ca procedurile să nu rămână doar “pe hârtie” ci să fie transpuse în realitate, deși până acum „lucrurile nu au evoluat în sensul acesta”.
La ANMCS vin zilnic 15-20 de sesizări, iar cea mai mare parte nu se referă la calitatea actului medical, ci la comportamentul celor cu care vin în contact pacienții, medici sau infirmiere: limbaj nepotrivit, programări nerespectate și altele, a mai spus Ciocan.
Prof. Dr. Cristian Vlădescu, Director General Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate, a făcut o radiografie a cheltuielilor de sănătate în România comparativ cu alte țări din Europa și cu media UE și a rezultatelor obținute.
Una dintre informațiile prezentate arată că România alocă sănătății 6,5% din PIB, mult sub media UE, de 11%, iar printre “rezultate” plasarea pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește indicatori precum speranța de viață (unde doar Bulgaria stă mai prost decât România) sau mortalitatea evitabilă tratabilă (de aproape 3 ori mai mare decât cea din UE).
“Vestea bună este că în ultimii zece ani cheltuielile de sanătate au avut în ultimii 10 ani o creștere mult mai mare decât PIB-ul, au avut creștere chiar și când PIB-ul a scăzut. Dacă vă uitați la anii pandemiei, creșterea a fost relativ mare pentru cheltuielile de sănătate, și s-a menținut”, a spus el.
Dincolo de alocările bugetare, problemele țin de așteptările societății, construite nu pe sumele alocate acestui domeniu ci pe faptul că România este o țară UE.
“În mod normal, la bugetele astea, te-ai aștepta să fie mult mai rău decât se percepe. Ne “salvează” faptul că România are 50% din populație în mediul rural, care ajunge în sistemul sanitar în ultima instanță, daca ajunge”, consideră Vlădescu.
Prof. Dr. Anca Coliță, Manager Institutul Clinic Fundeni, a fost de acord că este o chestiune de așteptări.
“Este greu să spui da sau nu avem bani. Depinde la ce ne raportăm. Oamenii din România, și în special cei din orașele mari, centre universitare, au așteptări exact ca ale tuturor cetățenilor europeni și informații despre ce ar trebui să primească”, spune Coliță.
Ea a anunțat că Institutul Clinic Fundeni va avea o clădire nouă, proiect pentru care săptămâna trectă a depus proiectul pentru o finanțare europeană.
Actualele spații ale institutului sunt vechi și dispersate, așa încât realizarea și mentinerea unor circuite epidemiologice și a unor condiții normale sunt extrem de dificile, depășirea greutăților de zi cu zi fiind o adevărată provocare, mai spune Anca Coliță.
Constantin Poiană, Manager Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși, a arătat că unitatea pe care o conduce era în urmă cu 5 ani în prag de închidere, în primul rând din cauza lipsei de medici.
Între timp însă, spitalul a atras finanțări de peste 15 milioane de euro, de la autoritățile locale, județene și Ministerul Sănătății, astfel că acum are echipamente moderne, 61 de medici și 16 specialități cu paturi, demonstrând că performanța este posibilă și la un spital de provincie.
“Anul trecut am reușit să inversăm statistica – dacă înainte aveam peste 90% dintre pacienți din orașul Buhuși și câteva localități învecinate, 60% dintre pacienți au venit anul trecut din județ, iar 30% din alte județe. Singurul județ de unde nu am avut pacienți este Mehedinți, probabil pentru că este prea departe”, arată Poiană.
Prof. Dr. Simin Aysel Florescu, Manager Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș, a anunțat, la rândul ei, că spitalul are în construcție un nou ambulatoriu, care va fi dat în folosință până la finele anului și va fi dotat cu echipamente cumpărate prin PNRR. Ambulatoriul va fi unul integrat, cu 14 specialități medicale.
În proiect există încă o clădire nouă, spune managerul.
“Descurcăreala este un lucru care nu-mi place. Nu trebuie să ne cârpim de ici de colo ca să ne descurcăm, deși asta facem marea parte dintre noi. Ar trebui să ne bazăm pe un sistem foarte eficient, în care să avem lucrurile previzibile, programabile și cu veniturile aferente. Asta ar fi ținta supremă pe care să ne-o dorim, nu să ne descurcăm”, spune Simin Aysel Florescu vorbind despre sistemul medical românesc.
