Sistemul de sănătate românesc a beneficiat de pe urma aderării la Uniunea Europeană, dar a și pierdut mulți medici și asistente. Țara produce un număr foarte mare de absolvenți în domeniul medical, dar, din păcate, se situează pe ultimele locuri din perspectiva numărului de medici și asistenți medicali la mia de locuitori.
Există Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar succesul proiectelor este condiționat de continuitate în finalizarea acestora, indiferent de schimbările politice din următorii ani.
Până atunci, 80% din personalul medical românesc lucrează într-o infrastructură veche, cu dotări care sunt la limită, în spitale-mamut gândite după modelul rusesc și care au și astăzi același sistem de încălzire centrală, de țevi sau electric ca acum 60 de ani, sunt doar câteva dintre concluziile desprinse la Profit Health.forum, la care au participat toate autoritățile relevante în domeniu și principali jucători de pe piață.
Videoconferința a fost organizată cu sprijinul Banca Transilvania și Vodafone, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
Apartenența României la UE timp de 15 ani a adus sistemului de sănătate din România beneficii în ce privește finanțarea, bunele practici și solidaritatea europeană, dar a condus și la unele probleme, cea mai serioasă fiind pierderea unui număr mare de medici și asistente, care au plecat pentru a lucra în alte state membre.
În pofida îmbunătățirii indicatorilor de sănătate în ultimii ani, aceștia rămân sub media europeană, dar reforma extrem de ambițioasă pregătită pentru sănătate în cadrul PNRR ar urma să conducă la dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate, la dezvoltarea capacității de investiții în infrastructură și a capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și resurselor umane, a transmis conf. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.
"România este un beneficiar net al finanțării europene, în toate domeniile, iar sănătatea nu este o excepție. După 15 ani, cu certitudine este mult mai bine. Un deceniu și jumătate de apartenență la Uniunea Europeană nu înseamnă doar finanțare, înseamnă modele de bună practică în sănătate, înseamnă coordonare, înseamnă solidaritate, pentru că, să nu uităm, solidaritatea a fost cel mai bine nuanțată cel puțin în ultimii doi ani și jumătate de criză sanitară și umanitară. Tot pandemia Covid a evidențiat și flexibilitatea pe care o oferă piața unică în ce privește capacitatea de adaptare la situații neprevăzute", a arătat aceasta.
"Răspunsul statelor membre în urma pandemiei Covid îl constituie crearea unei Uniuni Europene a sănătății, care sigur va contribui la îmbunătățirea rezilienței sistemelor de sănătate din Europa. Cheltuielile sistemelor de sănătate din Europa au crescut în ultimul deceniu, dar (în România, n.r.) rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE ca procent din PIB și pe cap de locuitor. Asistența medicală primară este subfinanțată în continuare, în pofida eforturilor de consolidare. Iar procentul populației care raportează nevoi nesatisfăcute de asistență medicală, deși s-a diminuat, rămâne unul foarte mare comparativ cu alte state membre.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, să recunoaștem, a căpătat amploare și fenomenul migrației personalului medical, pentru că șansa de a profesa în sisteme medicale performante, care oferă perspective financiare și de dezvoltare profesională tentante, a dus la o emigrare masivă a personalului medical, cu consecințe nefaste pentru accesul la sănătate pentru români.
Țara noastră produce un număr foarte mare de absolvenți în domeniul medical, dar, din păcate, se situează pe ultimele locuri din perspectiva numărului de medici și asistenți medicali la mia de locuitori", precizează oficialul.
În pofida îmbunătățirii indicatorilor de sănătate, aceștia rămân sub media UE, iar rata mortalității evitabile este a treia cea mai ridicată din UE, principalele cauze de deces fiind bolile cardiovasculare și cancerul pulmonar. De asemenea, mortalitatea prin cauze tratabile este de peste două ori mai mare decât media UE.
"Factorii de risc comportamental și poluarea aerului constituie cauza a peste jumătate din totalul deceselor din țara noastră, conform profilului de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea. Povara decesului prin cancer este considerabilă. Dacă la nivel european s-a înregistrat o scădere constantă a mortalității, de exemplu prin cancer de sân, țara noastră este o excepție, iar cauzele vizează în primul rând ineficiența programelor de depistare precoce a cancerului de sân și perioada mare care trece între diagnosticare și începerea tratamentului.
Dar, pe zona cancerului există un angajament solid la nivelul statelor membre, anume planul european de combatere a cancerului, care a fost lansat în februarie 2021. La mai puțin de un an a fost lansat la palatul Cotroceni, în prezența președintelui României, planul național de prevenire și combatere a cancerului. Iar implementarea acestuia, prevăzută de anul viitor, va conduce, evident, la rezultate îmbunătățite pe cei patru piloni pe care a fost construit planul, prevenție, depistare precoce, tratament, calitatea vieții persoanelor", a punctat Loreta Păun.
Aceasta a atras atenția și asupra nolului parteneriat pentru medicina personalizată, care urmează să fie înființat în 2023 și finanțat prin programul Orizont Europa.
O reformă substanțială, însă, în sectorul sănătate, ar trebui să vină, însă, din implementarea PNRR, un program amplu finanțat cu foduri europene și care vizează transformări inclusiv în sănătate.
"Să nu uităm de transformarea digitală și de utilizarea noilor tehnologii, care reprezintă calea pentru performanță în sănătate, dezvoltarea telemedicinei, a inteligenței artificiale, a sistemelor electronice de informații, care să ne ofere suport pentru o mai bună gestionare a resurselor, dar și pentru fundamentarea deciziilor. Vor conduce la rezultate îmbunătățite. Reforma trebuie să fie una substanțială, de la reformă în ce privește finanțarea serviciilor de sănătate, până la reforma organizațională.
Și, pentru că vorbim despre PNRR, componenta de sănătate a acestui plan vizează elemente extrem de ambițioase, de la dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate, la dezvoltarea capacității de investiții în infrastructură și a capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și resurselor umane. Avem, așadar, un punct solid de pornire pentru reforma în sănătate, care se numește PNRR", potrivit consilierului prezidențial.
Pentru atingerea obiectivului, de acces egal la servicii de sănătate de calitate, rămâne important parteneriatul dintre decidenți, societate civilă, organizații profesionale, asociații de pacienți și industrie.
"Dar cred că este important și parteneriatul dintre decidenți, societate civilă, organizații profesionale, asociații de pacienți și, nu în ultimul rând, industrie, precum și o coordonare la nivel național și la nivelul statelor membre, tocmai pentru a asigura ceea ce ne propunem, acces egal la servicii de sănătate, de calitate, centrate pe persoană", a conchis Loreta Păun.
Succesul proiectelor de sănătate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi condiționat de continuitate în finalizarea acestora, indiferent de schimbările politice din următorii ani, a atenționat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, care a subliniat că o politică de resurse umane care să acopere golurile din sistem, lăsate în urma migrației cadrelor medicale, este cel puțin la fel de importantă ca proiectele de noi spitale sau modernizări în domeniu.
”Medici și asistenți medicali au emigrat masiv începând din anul 2007, pentru că exista această recunoaștere reciprocă a calificării profesionale, și mă bucur că acest fenomen a fost frânat și nu pot decât să menționez faptul că a fost un ministru al Muncii înțelept care a mărit substanțial veniturile lor celor din sănătate și lucrul acesta a dus la frânarea acestui fenomen. Dar nu este suficient, pentru că, în mod evident, noi trebuie să le oferim oamenilor din sănătate și confortul profesional, care se va răsfrânge bineînțeles asupra pacienților, și accesul la resurse terapeutice și de investigație este necesar pentru ca să stabilizăm personalul medical din România”, a afirmat ministrul Rafila.
Acesta a insistat că resura umană, alături de inevstiții, resurse materiale necesare funcționării instituțiilor și programe din sănătate, trebuie să rămână în centrul atenției decidenților.
”Planul național de combatere a cancerului, medicina personalizată, alte programe privind screening-ul și terapia bolilor cardiovasculare sau cerebrovasculare vor fi posibile sau sunt posibile numai dacă există suficientă resursă umană specializată și numai dacă ea este accesibilă la nivel național și nu doar concentrată în anumite zone. Politica de resurse umane este cel puțin la fel de importantă ca și politica de investiții sau diversele programe despre care discutăm acum, pentru că fără medici fără asistenți medicali, fără alți specialiști care lucrează în domeniul medical nu cred că vom reuși să atingem aceste obiective.
Lucrul acesta nu trebuie niciun fel neglijat, iar parteneriatul pe care-l avem noi acum cu universitățile de medicină și farmacie - Ministerul Sănătății, mă refer - are ca scop exact acest lucru: o politică de resurse umane pe termen mediu și lung care poate să acopere aceste goluri care există în momentul de față și să ofere predictibilitate funcționării și succesului acestor programe care se dezvoltă în această perioadă. Dacă vom discuta doar de investiții, doar de construcții, să știți că nu este suficient. Am văzut în anumite zone ale țării sau chiar ale lumii foarte bune facilități medicale care din păcate nu puteau fi utlizate la capacitate din cauza lipsei personalului calfiicat”, a spus ministrul Rafila.
”Succesul acestor proiecte va fi condiționat de continuitate, pentru că schimbările politice care vor fi inerente, sigur, în următorii ani - nu pot să știu cum vor evolua lucrurile - trebuie să țină cont însă seama de faptul că niște lucruri care au fost începute trebuie continuate și trebuie finalizate. Trebuie să învățăm să construim, să preluăm ce-a fost bun și să reușim să încheiem proiecte, pentru că în România foarte multe lucruri au început și nu s-au finalizat. Trebuie să începem să învățăm să finalizăm și cred că asta o să fie lucrul cel mai important”, a arătat ministrul Sănătății.
Există însă și sprijin din zona privată. Fundația Vodafone România a investit aproape 15 milioane de euro în proiecte din domeniul sănătății în cei aproape 25 de ani de existență, a anunțat Angela Galeța, director al fundației.
"În cei aproape 25 de ani de activitate, Fundația Vodafone România a investit constant în sănătate, vorbim de aproape 15 milioane de euro investite în proiecte din domeniul sănătății, fie că vorbim de caravane medicale pentru prevenție în mediul rural, fie că vorbim de soluții de telemedicină care permit accesul la medici de specialitate sau investiția în neonatologie", a afirmat Galeța.
Ea adăugat că, în ultimii 10 ani, Fundația Vodafone a investit în mod constant în neonatologia din România, motivul fiind rata ridicată a mortalității infantile.
"Când am pornit la drum România avea o rată a mortalității infantile de 10 la mie, acum am scăzut la 6 la mie, dar în continuare este o cifră dublă față de media UE. Vorbim de viitorul acestei țări, de copiii noștri, pe care vrem să-i salvăm, să le dăm o șansă la viață și să le asigurăm o calitate a vieții", a spus directorul fundației.
Prima investiție în domeniul neonatologiei a fost la spitalul Marie Curie din București, apoi a urmat renovarea secției de terapie intensivă din cadrul secției Neonatologie de la spitalul județean Constanța, ambele secții fiind dotate și cu o soluție de telemedicină.
"Vreau să subliniez că atât la Marie Curie, cât și la Constanța am lucrat cu autoritățile locale, că investiția noastră a atras ulterior investiții din partea statului. De exemplu, investiția noastră a constat în creșterea numărului de paturi, dotarea cu echipamente medicale și soluția de telemedicină, dar ulterior au venit fonduri din partea Ministerului Sănătății pentru că suplimentarea numărului de paturi a însemnat, evident, suplimentarea schemei de personal", a mai spus directorul fundației.
"Cred că un efect indirect al investiției noastre a fost faptul că am ajutat spitalele, medicii și ONG-urile locale să învețe cum să scrie, cum să aplice pentru fonduri, și acest aspect va ajuta la PNRR. Am ales șase secții din orașele Slatina, Craiova, Targu Mureș, Caransebeș, Mediaș și Botoșani. Încercăm să suplimentăm, să venim și să completăm eforturile autorităților, practic investim acolo unde investițiile autorităților nu ajung", a afirmat Galeța.
Șefa fundației spune că s-a constatat, din colaborarea cu medicii, că soluțiile de telemedicină îi ajută în transmiterea de date în mod securizat, plus că aceste soluții îi ajută să obțină informații suplimentare din partea medicilor de specialitate.
"Este important că salariile medicilor au crescut, dar nu este suficient. La această constatare am ajuns în urma discuțiilor avute cu mai mulți medici. Probabil că unul dintre motivele pentru care ne pleacă în continuare medicii este faptul că nu au cu ce să-și facă meseria. Astfel, prin ceea ce noi am făcut, am încercat să-i ajutăm, ne bucurăm atunci când găsim colaborare, dar au fost și situații în care nu am avut cu cine să colaborăm", a mai spus reprezentanta fundației.
Dr. Nelu Tătaru, Președinte, Comisia pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților, fost ministru al Sănătății, apreciază că, la 15 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, există un avans, dar nu suntem acolo unde trebuie.
"Poate că am beneficiat de pe urma intrării în UE, dar și UE a beneficiat de pe urma primirii noastre prin acea multitudine de specialități cu care și-au îmbunătățit statele membre. 15 ani a însemnat că România și-a arătat valoarea prin profesioniștii pe care îi avem, pe care vrem să îi ținem în țară pentru a acorda un act medical de calitate. Dar și acești profesioniști pot lucra acolo unde există și condiții și dotări și acolo unde sunt și apreciați.
La nivel de salarizare s-a ajuns într-un loc unde există o remunerare a personalului medical. Dar orice medic, asistent vrea să lucreze acolo unde există condițiile pe care le-a învățat din cărți. Vorbim de sănătate românească și cred că rămâne același laitmotiv și anume serviciul medical pe care îl acordăm pacientului. Pacientul rămâne în centrul sistemului. Fiecare din noi vrea aportul pregătirii sale. Pacientul român a beneficiat și el destul de mult în acești 15 ani atât prin deschiderea pe care o avem în ce înseamnă relațiile europene prin tratamentele pe care le facem în țările UE, dar mai ales prin faptul că a putut avea deschidere la terapii noi.
Cred că discuțiile pe care le-am avut pe ce a însemnat deschiderea la proiecte europene, la finanțări sunt doar o parte. Vorbeam foarte mult să ajungem acolo unde sunt sistemele de sănătate din Europa, la o bugetare corectă. Bugetarea corectă cred că o avem și în aprecierea corectă a situației în care suntem.
Cred că fiecare dintre noi suntem conștienți că sistemul medical românesc este într-un punct de răscruce. Fiecare dintre noi am putut vedea în pandemie un sistem medical dezgolit. Dar nu putem să ne desfășurăm activitatea profesională în niște condiții care să depindă doar de componenta umană", spune oficialul.
Există personal medical de calitate, apreciat la nivel european, dar în acest moment 80% din personalul medical românesc își desfășoară activitatea într-o infrastructură veche, cu dotări care sunt la limită. "În 2020 și în 2021 am putut vedea că orice încercare de adaptare la modern a sistemului de infrastructură pe care îl avem în acest moment s-a putut evalua și prin acele momente neplăcute care s-au petrecut, atunci când s-a încercat o mărire a puterilor cu aparatură nouă pentru a putea face față pandemiei de. Cred că fondurile europene și PNRR au constituit și vor constitui în continuare un avânt pe care să îl ia sistemul medical românesc, dar nu mi-aș pune baza doar acolo", adaugă acesta.
Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Președinte Comisia pentru Sănătate din Senat, consideră la rândul său că, în momentul de față, "sistemul nostru de sănătate arată un pic cam pestriț".
Înainte am avut un sistem de sănătate care a fost cât se poate de coerent, însă, după anii 90 am reușit să îl cam dărâmăm fără să punem mai nimic în loc. Infrastructura a rămas cam aceeași cu mici excepții. Au fost o serie de oameni care s-au ridicat și au modificat această infrastructură pe ici, pe colo și așa se face că, în momentul de față, avem zone care sunt foarte bine populate și cu personal de calitate și cu infrastructură bună și cu echipamente bune, dar avem și foarte multe zone cu care nu ne putem mândri.
"În momentul de față avem două sisteme de sănătate, unul în mediul rural și unul în mediul urban. Lucru care nu e OK din punctul meu de vedere și va trebui să găsim mijloace prin care să uniformizăm cât de cât aceste două sisteme pentru că dacă în mediul rural accesul la serviciile de sănătate este mult limitat, în mediul urban fiecare se descurcă și ajunge să beneficieze de servicii.
Într-adevăr, după modificările salariale personalul medico-sanitar a început să mai rămână prin țară, dar, din păcate și în momentul de față sunt destui medici care părăsesc România. Și nu vorbesc de cei care sunt slab pregătiți, ci de cei care sunt foarte bine pregătiți. Țările europene beneficiază de pe urma acestui know-how.
Va trebui să avem o revizuire completă a acestui sistem de sănătate, suntem destui care încercăm să facem acest lucru și să creăm un design nou de sistem de sănătate, care să satisfacă atât pacienții, cât și personalul medical.
Ne trebuiesc noi interfețe și presupun că aici digitalizarea își va spune cuvântul. Că ne place, că nu ne place, acolo vom ajunge.
Evident că fondurile de la UE ar fi putut fi folosite mai bine. Ce avem de făcut în continuare? Dacă ne gândim la acest PNRR este momentul să încercăm să dăm o față nouă acestui sistem de sănătate și să combatem în mare parte așa numitul malpraxis, care nu e malpraxis.
În momentul de față noi avem 3 componente mari și late: populația, medicina de familie și medicina spitalului. Între ele s-a creionat un pic ambulatoriul de specialitate care e departe de a putea să rezolve toate problemele. Se constată că între medicul de familie și populație este un sistem de colectare de informații. Trebuie să punem o interfață între populație și medicul de familie în așa fel încât, prin digitalizare, aceste informații să ajungă la medicul de familie. El trebuie să-și organizeze o relație structurală cu medicii specialiști. În momentul de față asta se cheamă scrisoarea medicală care n-are foarte multe atuuri, dar tot este ceva. Ea trebuie dezvoltată și trebuie să intervină și acel card de sănătate în care să existe toate datele cu privire la fișa pacientului", spune Cercel.
Dr. Vlad Mixich, Expert în politici de sănătate și farmaceutice la Comisia Europeană, crede că este foarte important de menționat că, astăzi, UE, din punct de vedere al sănătății și al politicilor de sănătate, arată foarte diferit de UE din 2007. Au trecut 15 ani și în această perioadă politicile de sănătate din zona europeană s-au modificat foarte mult, în special în ultimii 5 ani. În 2007 nu prea aveai ce să negociezi pe zona de sănătate, în timp ce acum lucrurile s-au schimbat destul de mult.
"Domeniul sănătății este unul în care am avut, cel puțin până în 2019, cel mai interesant echilibru între beneficiile și costurile de a fi parte din UE. La nivelul anului 2019 erau cel puțin trei arii în care pacienții din România aveau de furcă datorită unor efecte secundare nedorite ale politicilor europene.
Exodul medicilor, faptul că România a fost timp de aproape un deceniu fabrica de medici a UE. Deși produce foarte mulți medici are, în același timp, cea mai scăzuă rată de personal medical la mia de locuitori alături de Polonia. Acest lucru nu este neapărat din cauza UE, ci ni se datorează în special nouă, pentru că condițiile create aici în țară, care sunt formate din cele două dimensiuni - câștigurile financiare și condițiile de lucru și de dezvoltare profesională -, au suferit. Astăzi, lucrurile stau mai degrabă rău în a doua dimensiune.
Circulația liberă a personalului medical în țările UE a avut la timpul ei o justificare foarte logică. Dar ce am văzut noi în România a fost o consecință nedorită a acestei reguli, care altfel are baze foarte corecte.
O altă problemă în ultimii 15 ani care provine dintr-un alt pilon foarte important al UE și anume faptul că UE e o piață pe care produsele circulă liber, nu doar forța de muncă. Unul dintre domeniile în care UE a avut o influență foarte mare inclusiv asupra României în ultimul deceniu este domeniul legislației farmaceutice. De ce? Pentru că medicamentele sunt tratate ca niște produse comerciale obișnuite, puține dintre ele au un statut special și, prin urmare, toate condițiile pieței comune europene, mă refer la prețuri, lanțurile de distribuție, au avut consecințe secundare negative asupra României. S-au produs multe probleme de acces și aprovizionare a pacienților cu medicamente fie din cauza unor efecte nedorite ale mecanismului de prețuri, fie din cauza lansării mult mai întârziate a unor produse inovative în România.
Iar al treilea domeniu unde din nou UE a promovat un principiu foarte corect în statele membre este libera circulație a pacienților. Mulți români au profitat de această directivă", punctează acesta.
Prof. Dr. Cristian Vlădescu, Director General, Școala Națională de Sănătate Publică și Management Sanitar, indică faptul că UE face în mod constant câte o evaluare a percepției populației referitoare la starea lor de sănătate. Ultimul an relevant a fost 2019. Românii își apreciază sănătatea ca fiind bună într-o pondere mai mare decât cetățenii UE, adică 71% dintre români față de 69%. Cei care sunt în zona cu venituri crescute au percepția mai bună a stării de sănătate.
"Trecând de la percepții la realități, speranța de viață din România e a doua cea mai scăzută din UE, în spatele nostru fiind Bulgaria. Cum era acum 15 ani? Tot așa era, nu s-a îmbunătățit nimic în ceea ce privește ierarhizarea. S-a îmbunătățit valoarea respectivei cifre, adică a crescut cu peste 5 ani în ultimii 10 ani. În 2020-2021 a scăzut, din păcate datorită pandemiei, cu aproape 1 an de zile.
Speranța medie de viață în UE este de 83,2 ani, în Romania este cu aproape 7 ani mai mică. La femei e mai mare cu peste 7 ani decât la bărbați.
Ce are în exces România față de restul țărilor UE în ceea ce privește mortalitatea e ponderea foarte mare a bolilor cardiovasculare. În toată UE pe primul loc sunt bolile cardiovasculare ca și cauză de deces. Ce diferă în România este procentul acestei cauze. E aproape dublu ca și pondere față de restul UE.
Romania a avut, chiar din anii 90, printre cele mai mici bugete alocate sănătății atât ca cifre absolute, cât și ca pondere din PIB.
În 2008, anul în care s-a aprobat intrarea în vigoare a sistemului de asigurări de sănătate bugetul total al sistemului sanitar era de circa 800 de milioane de dolari americani, astăzi este de peste 10 miliarde de dolari.
În ceea ce privește finanțarea sistemului sanitar, România față de UE are un procent mai mare de plăți directe. Majoritatea acestor plăți sunt cele care se îndreaptă spre plata medicamentelor, compensate parțial sau necompensate.
Cheltuielile pentru spitale în România sunt mai mici cu 50% față de media UE. 44% din bugetul sanitar al României se duce spre spitale. Asta plasează România pe primul loc în UE ca și pondere. Deci, România cheltuie cel mai mult din UE pe asistența spitalicească", spune directorul.
Valentin-Florin Ciocan, Președinte, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), precizează că înființarea ANMCS reprezintă transpunerea obligațiilor asumate de către România la aderarea la UE. Lucrurile au evoluat foarte mult.
"La acest moment suntem cu 359 de spitale acreditate, cu probleme, cu dificultăți care țin foate mult de mentalitate. Foarte important este faptul că, începând cu 2023, va demara la nivelul întregii țări acreditarea unităților sanitare din ambulatoriu.
Există la acest moment o mare deschidere față de România în ce privește relația cu organismele internaționale. Nivelul de management al calității în sănătate e promovat de către ANMCS, este certificat la acest moment prin obținerea acreditării internaționale acordate de către International Society for Health and Healthcare. De asemenea, în decembrie 2022, vom afla dacă am obținut din partea ISQua recunoașterea internațională ca organism de acreditare.
Activitatea externă a ANMCS este reliefată în acest moment ca membru observator la Comisia de Sănătate a OECD și la patru grupuri de lucru ale OECD. La acest moment, ANMCS colaborează cu OMS și cu Banca Mondiala în proiecte privind domeniul sănătății.
Ca și proiecte, ANMCS a fost desemnată ca agenție independentă pentru verificarea îndeplinirii unui proiect în valoare de 500 de milioane de euro de care beneficiază Ministerul Sănătății.
ANMCS este și parte a grupurilor de lucru organizate la nivelul Ministerului Sănătății pentru implementarea componentelor C7 și C12 ale PNRR. În cadrul componentei C12 se urmărește înființarea fondului de calitate în sănătate care va fi destinat stimulării spitalelor în vederea creșterii serviciilor acestora.
La acest moment suntem implicați activ în proiectul Paris al OECD. Este vorba despre un proiect care are în vedere implementarea unui sondaj de opinie la nivelul țărilor participante cu privire la indicatorii raportați referitori la siguranța pacientului. Suntem în faza de implementare. Sperăm ca rezultatele să aducă o îmbunătățire a stării pacienților din UE și, evident, din România", spune președintele instituției.
Conf. Dr. Adela Cojan, Președinte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, arată că beneficiile ce au survenit în urma aderării României la UE sunt totuși de remarcat. Ne-am alăturat unor state membre ale UE, Europă care s-a dovedit în urma studiilor internaționale multianuale pe care OMS le efectuează a avea unele dintre cele mai performante sisteme de sănătate.
"Iată cum modelul spaniol, francez, danez, cel din țările nordice se situează la clasificarea pe care din 5 în 5 ani OMS o efectuează în legătură cu performanța sistemelor de sănătate s-au dovedit a fi sisteme cu exemple de bune practici, cele mai performante din lume, cu un nivel de finanțare mai ridicat, în jurul 9-11% din PIB. Creștem și noi, avem modele importante și performante de urmat. S-au produs modificări importante în sensul în care sănătatea în țara noastră așa cum fusese moștenită din modelul rusesc începe să nu mai fie privita ca un sector neproductiv, începe să fie privită ca un bun de largă utilitate socială, căruia decidenții financiari, guvernamentali încep să-i acorde din ce în ce mai multă atenție cu ambiția de a crește finanțarea măcar cu 0,5% din PIB. Este recunoscut că țările vestice au atins aceste performanțe.
Sunt proiecte și tendințe pe care CNAS le-a urmărit tocmai pentru a urma aceste modele performante de sănătate din Europa.
Am moștenit aceste spitale-mamut din modelul rusesc, cu policlinicile atașate, am moștenit o mentalitate în care poporul român timp de 50 de ani de comunism a perceput sănătatea ca fiind gratuită, ca fiind apanajul exclusiv al statului. Prin proiectele pe care noi le derulăm încercăm în momentul de față să producem o modificare. E greu să modifici comportamente, mentalități și atitudini în legătură cu adresabilitatea directă către aceste servicii spitalicești.
Este în atenția noastră trecerea la o modalitate de plată care să urmărească performanța și rezultatele activității spitalelor. Toate trebuie sincronizate", semnalează președintele CNAS.
Prof. Dr. Dorel Săndesc, Președinte, Comisia ATI a Ministerului Sănătății, Șeful Clinicii ATI, Spitalul Județean Timișoara, a arătat că, în pandemie, sistemul sanitar s-a dovedit o Arcă a lui Noe pentru întreaga lume, care însă a prins România nepregătită.
“Vorbim de modernizarea sănătății, dar nu mai putem vorbi serios – sau pretinde că suntem serioși – atâta timp cât acceptăm ca România să aibă în continuare cel mai mic procent din PIB alocat sănătății din UE, undeva pe la jumătatea mediei. (...) Așa cum conflictele militare au justificat pe deplin creșterea procentului alocat apărării, cred că nu putem trece peste experiența din pandemie ignorând importanța creșterii procentului pentru sănătate”, a spus Săndesc.
Potrivit acestuia, în pandemie profesioniștii s-au dovedit singura soluție reală la noile provocări, la polul opus fiind autoritățile, care nici măcar nu știau câte paturi ATI există.
El a vorbit și despre una dintre bolile sistemului național, respectiv deprofesionalizarea structurilor de conducere din domeniul sănătății, și a susținut că România nu-și permite să rateze șansa utilizării fondurilor puse la dispoziție de UE prin PNRR, un demers care va beneficia de sprijinul specialiștilor.
“Noi profesioniștii vom sprijini (implementarea programelor PNRR, n.r.) Să nu cădem în păcatul atât de evident al clasei politice, care se complace în această vrajbă mediocră, lamentabilă, neținând cont de interesele reale, doar pentru că asta este jocul politic, să ne atacăm unii pe alții, și pun bețe în roate în implementarea unor programe. (...) Prea des m-am dus la Ministerul Sănătății sau la autorități politice și a trebuit să încept dialogul explicând ce înseamnă sintagma ATI. Acum avem oameni care știu foarte bine și trebuie să colaborăm”, a spus Săndesc.
La rândul său, Conf. Dr. Carmen Orban, Director General, Grupul Monza, a afirmat că pe de o parte au fost făcute în ultimii ani “lucruri mărețe”, dar pe de altă parte infrastructura spitalelor a rămas la pământ și există încă găuri negre în acest domeniu.
“Planul național de cancer, de exemplu, a luat în sfârșit toate aprobările. Este un pas măreț. Noi, cei din sistmul medical, nu am crezut că vom ajunge să vorbim despre acest lucru, este un plan care se aliniază fără nicio diferență la orice stat european. Oferă acces pacientului la toate terapiile – inovatoare, personalizate -, la o conduită medicală extrem de corectă. Vreau să cred că acest plan este realist și aștept normele de aplicare”, a spus ea.
În același timp însă, infrastructura spitalelor este la pământ: “Uitați-vă cum cresc prețurile la energie și vorbim despre spitale ultrarenumite, de top, care au același sistem de încălzire centrală, de țevi sau electric ca acum 60 de ani”.
Despre reușite și eșecuri a vorbit și Radu Gănescu, Președinte, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).
„A fost o îmbunătățire a sistemului de sănătate, dar problema este că nu am absorbit mai mult. Dorința noastră, a tuturor, a fost să creștem în 10 ani cât alții în 50. Asta nu am reușit”, a apreciat el.
Două dintre exemplele oferite sunt perioada 2008-2013, în care niciun medicament nou, inovativ, nu a fost autorizat pe piață, și pașii de început ai unui proces care ar fi trebuit să ducă la digitalizarea și debirocratizarea sistemului de sănătate - cardul de sănătate, dosarul electronic și rețeta electronică.
“Dacă le adaptam pe acestea la nivelul la care ar fi trebuit astăzi am fi fost înaintea multor țări din UE. Din păcate nu am reușit să facem o implementare corectă sau coerentă, să îmbunătățim acest program pe care l-am pornit și lasat într-un sistem învechit, nefuncțional. (...) Jumătate din populația României are carduri care au expirat dar încă funcționează”, a notat Gănescu.
Dan Zaharescu, Director Executiv, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), a amintit de asemenea despre anii în care românii nu au avut acces la medicamentele noi, situație deblocată însă treptat din 2015.
“Deși în ultimii 3-4 ani observăm un proces dinamic de introducere a medicamentelor pe piață, românii încă trebuie să aștepte aproape 900 de zile pentru a avea acces la un nou medicament aprobat de Agenția Europeană”, a spus Zaharescu.
În plus, comerțul paralel cu medicamente determină în continuare sincope și dificultăți majore pacienților în privința accesului la medicamente uneori vitale pentru ei.
Zaharescu a acuzat, de asemenea, autoritățile că au creat în ultimii 15 ani un mediu ostil dezvoltării industriei farmaceutice.
“Acest lucru a fost <reușit> prin reglementări care au blocat complet investițiile în capacități de fabricație, în condițiile în care de curând pandemia a arătat că farma este totuși o industrie strategică și cu o mare valoare adăugată, a cărei consolidare și dezvoltare ar trebui să fie printre prioritățile majore ale guvernelor României. Să nu uităm că producătorii de medicamente plătesc trimestrial o taxă de 25% pe cifra de afaceri pe care o realizează în raport cu sistemul de asigurări de sănătate, în plus față de taxele din restul industriilor”, a spus el.
Dr. Gabriel Dina, Director de Programe, Pfizer România, a subliniat câteva dintre progresele ultimilor ani privind creșterea speranței de viață sau reducerea mortalității infantile, dar și decalajele care încă există față de alte țări europene.
“Convergența performanței și pregătirii sistemului național cu UE rămâne un aspect critic, dar sprijinul și beneficiile ca stat membru sunt evidente și iată că am beneficiat de un ajutor financiar fără precedent”, a apreciat Dina.
El accentuează importanța continuității, în condițiile în care în ultimii 32 de ani s-au succedat 36 de miniștri ai Sănătății, dar și a implementării unui plan național de criză, pentru că vor urma noi astfel de situații cărora autoritățile vor fi obligate să le facă față, așa cum s-a întâmplat în trecut cu SARS-CoV1, H1N1 sau Ebola.
La conferință a participat și Dr. Sandra Alexiu, Președinte, Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov, care i-a încurajat pe medicii de familie să depună în continuare dosare pentru finanțări PNRR destinate dotării cu aparatură și renovării cabinetelor.
“Este o șansă cum nu am mai avut, o gură de aer pentru noi. (...) Au fost aprobate până acum peste 1.000 de dosare din PNRR, numărul de cabinete vizate fiind de 3.000”, spune Alexiu.
Spre diferență de alte programe anterioare sau percepția generală privind PNRR, înscrierea nu presupune transmiterea prea multor acte, așa că medicii de familie ar trebui să profite de această oportunitate, mai ales ținând cont că până acum finanțarea pentru această categorie profesională a lipsit, a mai spus ea.
