O fimă înființată în septembrie 2017 și care a obținut licență de furnizare în urmă cu mai puțin de un an a dominat autoritar topul importatorilor de gaze din aprilie, cu o cantitate aproape dublă față de cea importată împreună de celelalte ocupante ale podiumului, cel mai mare furnizor autohton, Engie, și unul dintre cei doi mari producători interni, OMV Petrom, relevă date lansate acum și analizate de Profit.ro. Este vorba de Valahia Gaz, care în luna aprilie a importat peste 660 GWh de gaze, echivalent a peste jumătate (51,47%) din totalul importurilor de gaze efectuate de companiile autohtone în respectiva lună.
Potrivit ultimelor date publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în luna aprilie a fost importată o cantitate de gaze de aproximativ 1,3 TWh, de peste 100 de ori mai mare decât cea importată în luna similară a anului trecut.
Doar 6,53% din gazul importat a provenit direct din Rusia, pe ruta ucraineană, 93,47% fiind gaz rusesc adus pe ruta maghiară.
Peste 51% din această cantitate, aproximativ 669 GWh, a fost importată de noua vedetă a pieței, Valahia Gaz.
Comparativ, unul dintre cei doi producători autohtoni, OMV Petrom, a importat, prin intermediul OMV Petrom Gas SRL (14,9% din total importuri), aproximativ 190 GWh, iar cel mai mare furnizor de gaze, Engie, prin Engie România SA (11,88% din total importuri) și Engie Energy Management România 3,9% din total importuri), o cantitate similară cu cea a OMV Petrom.
Valahia Gaz SRL a terminat anul trecut, practic primul de funcționare al companiei, înființată în toamna lui 2017 și cu licență ANRE de furnizor de gaze primită în primăvara lui 2018, cu o cifră de afaceri de 341,8 milioane lei, aproape cât cea a subsidiarei Gazprom WIEE România SRL. Importatorul și traderul de gaze româno-georgian a înregistrat însă și pierderi de peste 44 milioane lei în 2018. Mai mult, la 31 martie 2019, Valahia Gaz figura cu datorii restante la bugetul de stat cifrate la 53,22 milioane lei, din care 52,83 milioane lei principal și restul dobânzi și penalități.
Compania nou înființată a profitat de evoluția pieței autohtone dezechilibrată de adoptarea controversata OUG 114. În urma diminuării volumului de gaze disponibil pe piața concurențială ca urmare a supraevaluării de către furnizori a volumului de gaze pe care le primesc la preț reglementat de 68 de lei de la producători, aprilie a fost prima lună în care prețul gazelor din import a fost mai mic decât cel pentru gazele din producția internă.
Astfel, companiile din România au importat gaze la un preț mediu de 94,09 lei/MWh, în timp ce prețul mediu pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) pentru gazele produse intern a fost de 95,86 lei/MWh.
În plus, zăcămintele din România sunt mature, producția autohtonă înregistrând un declin natural de aproximativ 5%, ceea ce majorează necesarul de import, cel puțin în perioada imediat următoare. Iar producția din Marea Neagră este incertă, ca urmare a prevederilor legii offshore și a plafonării prețului gazelor concesionarii evitând să ia o decizie finală de investiție.
Valahia Gaz se prezintă pe site-ul propriu ca fiind o firmă de trading transfrontalier de gaze, cu activitate complexă în România, Austria și Ungaria, fiind inclusiv membru, ca trader virtual, al hub-ului central-european de la Baumgarten, Austria, unul dintre cele mai importante din UE și ale cărui cotații medii sunt utilizate la stabilirea prețului de referință pentru calculul redevențelor datorate statului de către producătorii de gaze din România.
Despre Valahia Gas nu se știu prea multe, fiind o firmă cu un acționariat extrem de lichid, în pofida tinereții sale. Valahia Gaz a fost înființată în septembrie 2017 de către un tânăr de 26 de ani din București, Constantin Muceanu, cu un capital de 200 de lei. Ulterior, ca asociat unic, acesta a majorat capitalul societății la 45.500 de lei. În decembrie 2017, în firmă a intrat, cu 1,1% din părțile sociale, cetățeanul georgian Archil Msuknishvili, în vârstă de 25 de ani, domiciliat în Tbilisi.
În aceeași lună, Muceanu i-a cesionat toate părțile sociale lui Msuknishvili, care a devenit asociat unic. Anul trecut, în aprilie, după obținerea licenței de furnizare de gaze de la ANRE, Msuknishvili a majorat capitalul Valahia Gaz cu 100.000 lei, la 145.500 lei, prin conversia în părți sociale a unor împrumuturi pe care le acordase anterior societății. În octombrie 2018, în companie a intrat un alt cetățean georgian domiciliat în Tbilisi, Mikheil Kardenakhishvili (40 de ani), cu 0,3% din capital.
În noiembrie, asociat al Valahia Gaz a devenit și românul Damian Spiridon (58 de ani), cu 0,69% din părțile sociale. Ulterior, tot în noiembrie 2018, Archil Msuknishvili și-a cesionat toată participația celorlalți doi asociați, iar controlul în firmă a fost preluat de către Damian Spiridon, cu 55% din capital, restul fiind în posesia lui Mikheil Kardenakhishvili. Damian Spiridon este și administrator al Valahia Gaz. În fine, în ianuarie anul acesta, în firmă a mai intrat un asociat, tot cetățean georgian, Dimitri Msuknishvili (48 de ani), care a preluat 0,69% din părțile sociale printr-o majorare de capital de 1.000 de lei.
Trei companii autohtone, cei doi mari furnizori Engie și E.On și proaspăt înființata Valahia Gaz, au fost responsabile în această iarnă (noiembrie 2018-martie 2018) pentru 75% din importurile de gaz, care s-au majorat cu 12% față de iarna trecută, în pofida unei vremi favorabile. Surprinzătoare este poziția a doua ocupată de traderul Valahia Gaz, care a reușit performanța de a ocupa în mai puțin de un an de activitate această poziție, depășind E.On, companie furnizoare cu peste un milion de clienți și cu o cotă de piață de 35% pe piața reglementată și de 13,4% pe piața concurențială.
