Strategia Energetică a României 2016-2030, lansată marți seara în dezbatere publică, estimează o creștere a importurilor de hidrocarburi, în special de țiței, care vor acoperi 25% din consumul intern în anul 2030, și estimează retragerea din funcțiune a unor termocentrale pe gaze sau cărbune cu o capacitate totală instalată de 4.200 MW. Documentul prevede că producția de țiței a României va scădea spre zero după 2035, iar producția de gaze va avea aceeași evoluție după 2045.
"Se estimează că producția de țiței își va continua tendința de scădere lentă între 2030 și 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 mil tep). În scenariul ambițios de decarbonare combinat cu prețuri mici ale petrolului, producția de țiței cunoaște un punct de cotitură în 2035, începând de la care are loc o scădere abruptă către zero. Producția de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025 ca urmare a producției din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 și la 65 TWh în 2050. Ca și în cazul țițeiului, scenariile de preț mic prevăd o scădere către zero a producției de gaze începând cu 2045.Până în anul 2030, este de așteptat retragerea din funcțiune a circa 1.800 MW pe bază de gaz natural și 2.400 MW pe bază de cărbune. Pe măsură ce capacitățile vechi sunt retrase în rezervă sau dezafectate, sunt necesare noi capacități în locul lor", arată documentul, indicând că toate capacitățile noi trebuie să aibă o eficiență globală ridicată și să fie flexibile.
Documentul integral poate fi citit aici.
CITEȘTE ȘI Cui i-a concesionat Republica Moldova resursele de țiței și gaze cu puțin timp înainte de alegeri România dispune de o capacitate netă instalată pe bază de gaz natural de circa 3.650 MW, din care 1.750 MW cu cogenerare de energie termică și electrică. 450 MW se află în rezervă, iar alți 1.150 MW se apropie de sfârșitul duratei normate de viață, urmând a fi retrași din uz în perioada 2017-2023, arată news.ro.
România deține în prezent 3.300 MW de capacitate netă instalată și disponibilă, inclusiv cele rezervate pentru servicii de sistem, în centrale termoelectrice pe bază de lignit și de huilă, alte capacități fiind în curs de retehnologizare.
Grupurile pe huilă de la Deva, cu excepția grupului 3, vor fi retrase, cu perspective foarte reduse de a fi repornite. În plus, câteva dintre grupurile pe bază de lignit sunt, în prezent, retrase pentru investiții de retehnologizare și prelungire a duratei de viață.
"Până în 2030, România își va înlocui în bună măsură capacitățile de producție a energiei electrice, care sunt ineficiente economic și inadecvate ecologic, ajunse la capătul duratei normate de viață, cu unele noi, bazate pe tehnologii avansate. Mixul de capacități de producție va rămâne diversificat și echilibrat, incluzând o creștere a capacităților de producere a energiei nucleare", se menționează în Strategie.
Gazul natural, principala resursă de energie în România, a avut în 2015 o pondere de 29% (111 TWh) în mixul energiei primare, fiind urmat de țiței, cu o pondere de 27% (101 TWh).
România a consumat 65 TWh proveniți din cărbune, dintre care 55 TWh din lignit, și 46 TWh sub formă de biomasă.
Energiei nucleare îi corespund 35 TWh în mixul de energie primară, iar 26 TWh provin din sursele regenerabile de energie pentru producția de energie electrică - hidroenergie, eolian și fotovoltaic.
CITEȘTE ȘI Șeful financiar al Shell: Cererea globală de petrol va atinge un vârf chiar în anul 2021 Pentru anul 2030, rezultatele modelării în scenariul optim arată o scădere a gazului natural la 106 TWh (27%), menținerea consumului de țiței (26%) și reducerea contribuției cărbunelui.
În schimb, se dublează contribuția energiei nucleare și crește cea a energiei provenite din biomasă (inclusiv biogaz) la 51 TWh.
Sursele regenerabile de energie în producția de energie electrică cresc la 37 TWh.
"Pe termen lung, epuizarea zăcămintelor de hidrocarburi face probabilă o creștere ușoară a importurilor, dar ponderea lor nu va depăși, probabil, 25% din consumul intern în 2030 - aproape în întregime țiței", arată autorii proiectului.
Evoluția dependenței de importuri de energie prezintă diferențe de la scenariu la scenariu.
"Potrivit scenariului optim, de la nivelul de 23% în 2030, dependența de importuri va crește la 29% în 2035, pentru a scădea apoi până la 21% în 2050. Țițeiul rămâne principala formă de energie importată în România în toată perioada analizată și în toate scenariile analizate", subliniază documentul.
Documentul estimează, însă, o creștere susținută a cererii finale de energie electrică, de la 44 TWh în 2015 la 51 TWh în 2030.
Față de această proiecție, scenariile alternative arată ca probabilă o evoluție de creștere mai degrabă mai lentă decât mai rapidă a cererii.
România are, în prezent, un consum mediu orar de energie electrică de 6.500 MWh, cu variații între aproximativ 4.200 MWh și 9.600 MWh, reprezentând niveluri minime și maxime în ultimii nouă ani, pentru care sunt disponibile date detaliate.
CITEȘTE ȘI Guvern: Producătorii și furnizorii de gaze, obligați să încheie contracte doar pe piețele centralizate La orizontul anului 2030, proiecția indică o creștere a consumului mediu cu circa 20%, fiind de așteptat creșteri similare și pentru nivelurile maxime și minime.
Consumul final de produse petroliere înregistrează evoluții puternic divergente de la scenariu la scenariu. În scenariul optim, strategia prognozează o scădere continuă a consumului, de la 79 TWh în 2030 la 70 TWh în 2040 și doar 55 TWh în 2050.
Consumul final de gaz natural rămâne constant între 2030 și 2050, la nivelul de 68 TWh, potrivit scenariului optim.
Producția totală de energie primară a României se va reduce ușor, de la 304 TWh - echivalentul a 26,2 milioane tone echivalent petrol - în 2030 până la 287 TWh în 2050.
Producția totală de cărbune va scădea de la 32 TWh, în 2030, la 12 TWh, în 2050, în continuarea tendinței de diminuare a cărbunelui în mixul energetic, de la 45 TWh în 2020.
"Se estimează că producția de țiței își va continua tendința de scădere lentă între 2030 și 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep). În scenariul ambițios de decarbonare combinat cu prețuri mici ale petrolului, producția de țiței cunoaște un punct de cotitură în 2035, începând de la care are loc o scădere abruptă către zero", se menționează în Strategie.
Producția de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025 ca urmare a producției din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 și la 65 TWh în 2050.
"Ca și în cazul țițeiului, scenariile de preț mic prevăd o scădere către zero a producției de gaze începând cu 2045", punctează documentul.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Producătorii de energie vor primi ajutoare de stat în cuantum individual de până la 15 milioane euro pentru un proiect Producția totală de energie pe bază de biomasă și deșeuri prezintă, în toate scenariile, o creștere consistentă în perioada analizată, 2030-2050. În scenariul optim, producția este de 48 TWh în 2030 și de 68 TWh în 2050. "Este notabilă tendința de accelerare a producției pe bază de biomasă după 2030, prin dezvoltarea tehnologiilor moderne și eficiente la scară largă, în special în mediul rural", spun specialiștii.
Producția de energie din surse regenerabile de energie va crește în ritm susținut, de la 86 TWh în 2030 la 129 TWh în 2050. Tendința de creștere este consistentă în toate scenariile rulate, însă apar variații mari între scenariile de decarbonare și scenariul de referință.
România rămâne un exportator net important de energie electrică în regiune, chiar dacă în 2016 s-a remarcat o moderare a exporturilor și o creștere ușoară a importurilor.
Exportul de energie electrică nu este, însă, un obiectiv strategic pentru România, astfel încât producția anuală optimă de energie electrică ar trebui, în mod ideal, să urmeze nivelul cererii.
"Nivelul exporturilor nete este chiar așteptat să crească pe termen lung, întrucât energia electrică produsă în România este de așteptat să rămână competitivă în regiune pe termen lung, prin implementarea prezentei strategii. Un factor semnificativ de impact asupra nivelului exporturilor nete este realizarea proiectului unităților 3 și 4 de la Cernavodă", mai arată proiectul.
Construcția a două noi reactoare ar mări exporturile nete de energie electrică de la aproximativ 7 la 11 TWh anual. "Astfel, România va rămâne un furnizor important de energie electrică și de reziliență în regiune", menționează Strategia.
CITEȘTE ȘI Havrileț, ANRE: La iarnă, importurile de gaze naturale din Rusia vor acoperi 40% din consumul României De asemenea, Strategia estimează că transportul și distribuția de energie vor fi digitalizate. Rețelele inteligente își vor face simțită prezența, facilitând tranziția consumatorului către postura de prosumator, ce injectează în rețea propria producție de energie.
"Autovehiculul electric și cel hibrid vor fi o prezență obișnuită, chiar dacă minoritară", estimează autorii Strategiei.
Documentul prevede o scădere a numărului românilor aflați în situație de sărăcie energetică, ca urmare a îmbunătățirii mecanismelor de protecție socială și a programelor direcționate de eficiență energetică.
De asemenea, numărul gospodăriilor din România fără acces la surse de energie urmează să scadă în următorii ani.
Strategia mai arată că firmele energetice cu participații substanțiale ale statului vor fi mai autonome managerial și mai eficiente din punct de vedere tehnologic și economic, contribuind simțitor la modernizarea sectorului energetic și a economiei.
