De asemenea, Executivul UE a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României, pentru neaplicarea corectă a anumitor dispoziții ale sistemului de performanță și de tarifare al cerului unic european (SES) pentru serviciile de navigație aeriană.
Măsurile au fost anunțate în cadrul pachetului de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor din luna noiembrie.
Noile proceduri deschise acum:
Comisia solicită României să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul legislației UE privind securitatea navelor și a porturilor
Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României, pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul cadrului legislativ ale UE privind stabilirea cerințelor de securitate pentru nave comerciale, instalații portuare și porturi și privind stabilirea procedurilor pentru inspecțiile în materie de securitate maritimă.
Aceste măsuri sunt esențiale pentru a spori securitatea porturilor împotriva amenințărilor reprezentate de acte ilegale intenționate (cum ar fi criminalitatea organizată sau traficul ilicit), precum și reziliența infrastructurii critice a UE în ceea ce privește riscurile nemilitare la adresa civililor, arată Comisia.
România nu îndeplinește toate sarcinile administrative și de control impuse de acest cadru juridic.
În consecință, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, care, din acest moment, are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie.
Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să treacă la a doua etapă a procedurii de infringement, marcată prin emiterea unui aviz motivat.
Cea de a treia etapă este trimiterea statului în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Comisia solicită Cehiei, Estoniei, Croației, Letoniei, Lituaniei, Portugaliei, României, Sloveniei și Slovaciei să își îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul normelor UE privind taxele de trecere și vinietele pentru utilizarea infrastructurii rutiere
Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Estoniei și să trimită un aviz motivat Letoniei pentru netranspunerea integrală a revizuirii din 2022 a Directivei privind eurovinieta [Directiva (UE) 2022/362 de modificare a Directivei 1999/62/CE].
De asemenea, Comisia a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unor scrisori de punere în întârziere Croației, Lituaniei, Portugaliei, României, Sloveniei și Slovaciei pentru netranspunerea sau aplicarea incorectă a acestei directive.
Totodată, Comisia a trimis Cehiei o scrisoare suplimentară de punere în întârziere pentru transpunerea incorectă a directivei, în urma unei scrisori de punere în întârziere trimise anterior.
Directiva privind eurovinieta armonizează normele privind taxele în funcție de distanță (taxe de trecere) și taxele în funcție de durată (viniete) pentru utilizarea infrastructurii rutiere și costurile externe ale transportului rutier, în aplicarea principiilor „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește”.
Directiva acoperă toate vehiculele cu patru sau mai multe roți. Problemele legate de transpunerea incorectă se referă la o gamă largă de obligații prevăzute de directiva privind eurovinieta.
De exemplu, acestea prevăd o metodologie comună pentru calcularea taxei de utilizare a infrastructurii pentru vehiculele grele; obligația de a oferi viniete pentru autoturisme a căror durată este proporțională cu perioada de utilizare a infrastructurii, inclusiv pentru o zi; și cerința ca taxele de trecere percepute pentru vehiculele grele să fie diferențiate în funcție de emisiile de CO2 ale vehiculelor, ceea ce creează un semnal puternic de preț pentru operatori și contribuie, la rândul său, la reînnoirea treptată a parcului de vehicule cu vehicule mai puțin poluante.
Comisia solicită Belgiei, Germaniei, Spaniei, Italiei, Austriei, Poloniei, Portugaliei și României să își alinieze legislația privind impozitarea fondurilor de pensii și a asigurătorilor de viață la normele UE privind libera circulație a capitalurilor
Comisia Europeană a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Germaniei, Spaniei, Italiei, Austriei, Poloniei, Portugaliei și României pentru nerespectarea liberei circulații a capitalurilor (articolul 63 din TFUE și articolul 40 din Acordul privind SEE) din cauza legislației fiscale discriminatorii aplicabile fondurilor de pensii și societăților de asigurări de viață.
În plus, Belgia a primit o scrisoare suplimentară de punere în întârziere, care extinde investigația inițială a Comisiei Europene începută în 2020 dincolo de asigurătorii de viață și la fondurile de pensii pentru nerespectarea liberei circulații a capitalurilor din cauza legislației fiscale discriminatorii.
Legislația statelor membre în cauză prezintă bariere fiscale discriminatorii în calea investițiilor transfrontaliere ale fondurilor de pensii și ale asigurătorilor de viață străini, care sunt esențiale pentru buna funcționare a piețelor de capital din UE, pentru competitivitatea întreprinderilor europene în care investesc în cadrul pieței unice, precum și pentru asigurarea sustenabilității pensiilor pentru cetățeni, transmite Comisia.
Aceste norme naționale ale statelor membre scutesc fondurile naționale de pensii sau asigurătorii de viață de la impozitarea veniturilor obținute din investițiile lor, impozitând în același timp fondurile de pensii comparabile și asigurătorii de viață din alte state membre ale UE sau SEE care obțin venituri din investiții pe teritoriul lor.
În plus, normele naționale împiedică, de asemenea, fondurile de pensii sau asigurătorii de viață străini să deducă rezervele tehnice pentru a plăti datoriile viitoare către clienți, în timp ce fondurile de pensii și asigurătorii de viață naționali pot deduce astfel de rezerve din venitul lor impozabil.
Aviz motivat:
Comisia solicită Spaniei, Franței și României să transpună integral directiva modificată privind piețele instrumentelor financiare
Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat Spaniei, Franței și României, pentru netranspunerea integrală a Directivei (UE) 2024/790.
Această directivă a modificat Directiva privind piețele instrumentelor financiare (Directiva 2014/65/UE) pentru a asigura coerența cu Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare (Regulamentul (UE) nr. 600/2014, „MiFIR”).
Statele membre trebuiau să transpună Directiva (UE) 2024/790 în dreptul intern până la 29 septembrie 2025.
Directiva impune statelor membre să prevadă sancțiuni pentru încălcarea anumitor dispoziții noi din MiFIR referitoare la sistemele centralizate de raportare.
Sistemele centralizate de raportare vor colecta prețurile și volumele instrumentelor financiare, cum sunt acțiunile și obligațiunile, de la sute de locuri de tranzacționare din toate statele membre, într-un singur flux de informații pe care îl vor pune în egală măsură la dispoziția tuturor.
Punerea în aplicare deplină a legislației este esențială pentru a asigura lansarea cu succes a sistemelor centralizate de raportare și aplicarea fără probleme a cadrului MiFIR.
Scrisoare suplimentară de punere în întârziere:
Comisia solicită Belgiei, Danemarcei, Germaniei, Franței, Croației, Italiei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei și României să aplice în mod corect sistemul de performanță și de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană
Comisia Europeană a decis să trimită scrisori suplimentare de punere în întârziere Belgiei, Danemarcei, Germaniei, Franței, Croației, Italiei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei și României, pentru neaplicarea corectă a anumitor dispoziții ale sistemului de performanță și de tarifare al cerului unic european (SES) pentru serviciile de navigație aeriană.
Cadrul de reglementare privind cerul unic european (SES) impune statelor membre să aloce în mod proporțional costurile comune pentru furnizarea de servicii de navigație aeriană între serviciile de navigație aeriană de rută și de terminal, pe baza unei metodologii transparente, inclusiv în ceea ce privește costurile serviciilor de control de apropiere.
Statele membre au, de asemenea, obligația de a stabili și valida baza de cost pentru tarife în conformitate cu principiul „utilizatorul plătește” consacrat în Regulamentul privind prestarea de servicii (Regulamentul 550/2004), în temeiul căruia utilizatorii spațiului aerian trebuie să plătească pentru costurile pe care le generează, iar tarifele trebuie să reflecte costul serviciilor și al infrastructurilor puse la dispoziția lor.
În plus, statele membre au obligația de a include sisteme de stimulente în planurile lor de performanță pentru a sprijini realizarea obiectivelor de performanță în materie de capacitate și de a aplica mecanismele de partajare a riscurilor.
Problemele identificate se referă la nivelul sau alocarea necorespunzătoare a costurilor percepute companiilor aeriene, precum și la stimulentele financiare insuficiente pentru furnizorii de servicii de navigație aeriană.
Punerea incorectă în aplicare a normelor UE afectează nu numai veniturile furnizorilor de servicii de navigație aeriană, ci și nivelul tarifelor plătite de companiile aeriene, în calitate de clienți ai acestor furnizori de servicii.
Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere mai întâi unui număr de 5 state membre, urmând alte 17, cu privire la obiecțiile identificate pentru a treia perioadă de referință („PR3”, 2020-2024).
Comisia consideră că 10 din aceste state membre au abordat în mod adecvat problemele pentru cea de a patra perioadă de referință („PR4”, 2025-2029).
Cu toate acestea, Belgia, Danemarca, Germania, Franța, Croația, Italia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia și România nu au răspuns pe deplin la preocupările Comisiei.
Prin urmare, Comisia trimite scrisori suplimentare de punere în întârziere acestor 12 state membre, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.
Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.























