Adoptarea noului proiect de lege anti-fumat al USR, aflat în dezbaterea Parlamentului, schimbă definiții agreate și implementate deja la nivelul Uniunii Europene, cu prevederi care au fost anterior respinse în Parlament și sunt neconstituționale, impune noi taxe, poate stimula comerțul ilegal și cu produse mult mai nocive și generează situații absurde de interzicere sau impozitare a scrumierelor și brichetelor, de scoatere a industriei tutunului în afara legii și de subfinanțare a evenimentelor culturale, ignorând și că există deja interdicții în domeniu, atenționează experți legislativi.
Este un nou avertisment transmis după ce, în vară, o analiză juridică indica faptul că noua lege propusă nu numai că ar conduce la scoaterea în ilegalitate a producătorilor și distribuitorilor de tutun, dar ar avea și victime colaterale, precum cultele religioase sau simplii fumători, care în baza acestui act pot fi amendați, de exemplu, pentru arderea tămâii, respectiv pentru fumarea sau oferirea unei țigări în public.
Proiectul de lege anti-fumat, caracterizat chiar de inițiator, deputatul USR Emanuel Ungureanu, vicepreședinte al Comisiei de Sănătate al Camerei, drept unul “radical”, vizează în special interzicerea publicității și asimilarea noilor dispozitive cu produsele tradiționale.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
La acel moment, și Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) a arătat că inițiativa de hiper-reglementare în domeniul tutunului lovește un întreg sector economic și 4 milioane de români. În primăvara anului trecut era explicat pericolul ca această "cruciadă împotriva fumatului", susținută de mai multe organizații non-guvernamentale și autorități, dar cu prevederi legale insuficient de bine analizate ca efect generat, să nu facă altceva decât să încurajeze consumatorii de dispozitive de încălzit tutunul să revină la țigările tradiționale, prin eliminarea avantajului comparativ al posibilității “fumatului” în spațiul public. Cu alte cuvinte, vor înlocui un produs cu potențial de risc mai redus cu unul în care riscul este dovedit.
Ieri, Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR) a solicitat Senatului, printr-o scrisoare oficială, respingerea propunerii legislative referitoare la noi restricții pentru piața tutunului, în contextul în care interzicerea expunerii țigaretelor la raft va îndrepta consumatorii din mediul rural și din orașele mici spre comerțul ilegal.
Acum, experții legislativi atenționează că definiția fumatului din noul proiect avansat este cuprinsă într-un alt act normativ propus de USR anul trecut și aflat deja pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților cu raport de respingere după ce a primit aviz negativ de la toate Comisiile avizatoare și raport de respingere de la Comisiile de raport pe următoarele considerente :
1. Nu există nicio dovadă științifică care să argumenteze că există un efect similar fumatului pasiv în cazul utilizării țigărilor electronice și/sau produselor din tutun încălzit. Conform dovezilor științifice existente, consumul țigaretelor electronice și al produselor din tutun încălzit nu generează fenomenul de fumat pasiv. Emisiile produselor din tutun încălzit au concentrații ale compușilor nocivi net inferioare limitelor impuse de autoritățile de reglementare.
2. În studii privind calitatea aerului ambiental în cazul utilizării produselor din tutun încălzit se arată că doar nicotina, glicerina și acetaldehida au putut fi măsurate în aer, însă în concentrații mult reduse comparativ cu limitele impuse de autoritățile de reglementare în domeniu din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii;
3. În plus, în legislația națională și cea comunitară sunt diferențe clare între produsele din tutun convenționale și noile produse din tutun, respectiv produse din tutun încălzit și țigarete electronice. Diferențierea între produsele din tutun convenționale și noile produse din tutun este făcută în Legea nr. 201/2016 privind stabilirea condițiilor pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și de modificare a Legii nr.349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, care transpune directiva 40/2014/UE privind produsele din tutun și care prevede definiții clare și separate pentru cele trei categorii de produse: țigări, produse din tutun care nu arde și țigarete electronice, recunoscând astfel diferențele fundamentale dintre cele 3 categorii de produse.
4. Permisiunea utilizării noilor produse din tutun în spațiile în care este interzis fumatul clasic încurajază renunțarea la consumul de țigarete în favoarea acestor alternative cu potențial de risc redus asupra sănătății.
"Considerăm totuși că trebuie să existe restricții rezonabile privind utilizarea noilor produse din tutun, cu interzicerea acestora în locurile frecventate de minori, școli sau unități sanitare", arată analiștii.
O inițiativă similară a fost respinsă de Parlament în 2016.
Astfel, prin modificarea definiției fumatului, restricțiile privind fumatul în locurile publice s-ar aplica în mod egal și produselor fără fum. Totuși, există un consens tot mai extins în rândul experților din domeniul sănătății publice și politicilor publice, potrivit căruia produsele fără fum nu prezintă același risc pentru utilizatori sau neutilizatori ca și țigările, iar aplicarea unor restricții mai puțin stricte privind utilizarea în spațiile publice îi poate încuraja pe fumători să adopte aceste alternative mai puțin dăunătoare la țigări. Prin urmare ar trebui să existe o flexibilitate mai mare pentru utilizarea acestor produse, care să încurajeze renunțarea la un obicei dovedit a fi dăunător.
Tot mai multe dovezi științifice arată că produsele fără fum nu afectează negativ calitatea aerului din interior, cu atât mai puțin pe cea a aerului din exterior. De exemplu, la cererea Departamentului de Sănătate din Regatul Unit și a Public Health England (PHE), Comitetul pentru Toxicitate din Regatul Unit (COT) a evaluat riscul a două produse din tutun încălzit, raportat la fumatul țigărilor. Printre altele, COT a concluzionat: “În ceea ce privește expunerea ambientală a neutilizatorilor, evaluările au arătat că, deși unele dintre componentele măsurate au crescut peste nivelurile de fond ca urmare a utilizării de produse din tutun fără ardere, creșterea a fost mult mai mare după utilizarea țigărilor convenționale. […] În cazul în care fumătorii trec la produse din tutun fără ardere, și neutilizatorii prezenți ar beneficia de o reducere a riscului.”
Aceasta este în concordanță cu raționamentul măsurilor de politică publică privind interzicerea fumatului, majoritatea dintre acestea bazându-se pe concluziile autorităților de sănătate publică referitoare la efectele fumatului pasiv asupra sănătății.
Recunoscând acest fapt și încercând să diferențieze țigările electronice de produsele combustibile din tutun, PHE a elaborat orientări pentru a ajuta organizațiile să își dezvolte propriile politici „bazate pe dovezi” privind utilizarea țigaretelor electronice în locurile publice și la locul de muncă. Ghidul recomandă ca politicile privind utilizarea țigaretelor electronice în locurile publice să se bazeze pe o serie de principii, printre care:
“Asigurarea fundamentării politicilor prin dovezi referitoare la riscurile de sănătate pentru neutilizatori: Dovezile privind nocivitatea fumatului pasiv sunt concludente și oferă baza pentru legislațiile anti-fumat (Health Act 2006). Totuși, dovezile științifice arată că riscul pentru sănătate al vaporilor secundari este extrem de scăzut comparativ cu fumul, și insuficient pentru a justifica interzicerea țigărilor electronice".
Ghidul PHE recomandă de asemenea ca politicile în domeniu să:
• “Îi sprijine pe fumători să renunțe la fumat și să se țină departe de fum: Vaperii nu ar trebui să fie obligați să utilizeze aceleași spații ca și fumătorii, deoarece aceasta ar submina eforturile lor de a renunța la fumat și de a nu se întoarce la produse cu fum.”
• “Sprijine conformarea cu legile și politicile anti-fumat: Menținerea și sprijinirea conformării cu cerințele anti-fumat, prin evidențierea unei distincții clare între fumat și vaping. Indicarea cu exactitate a locurilor în care este interzisă sau permisă utilizarea produselor cu vapori, și comunicarea politicii în mod clar, ca toată lumea să ia la cunoștință.”
Din motivele menționate mai sus, restricțiile de utilizare a țigărilor în locurile publice nu ar trebui să se aplice în mod egal și produselor fără fum, arată specialiștii. Totuși, ar trebui să existe restricții rezonabile privind utilizarea produselor fără fum, precum interzicerea utilizării acestora în locuri frecventate de minori, cum ar fi școlile și spațiile exterioare desemnate din unitățile sanitare.
O altă soluție viabilă ar fi crearea de zone/arii separate în spațiile publice închise pentru utilizarea exclusivă a produselor din tutun încălzit și țigaretelor electronice.
Ei mai arată că prin definirea produselor similare în lege sunt modificate definiții agreate și implementate la nivelul Uniunii Europene, fără nicio fundamentare juridică sau științifică și defectuos redactată din perspectiva tehnicii legislative, putând genera o serie întreagă de situații absurde.
Astfel, în afară de faptul că:
(i) sunt considerate produse similare celor din tutun produse care nu conțin tutun și
(îi) sunt considerate similare produsul din tutun pentru fumat cu dispozitivul necesar consumului produsului din tutun și
(iii) sunt menționate dispozitivele destinate consumului produselor din tutun, enumerarea nu este una limitativă, așa cum este cea din Directiva UE când se referă la produse similare, ci se dorește una exahaustivă. Pentru ca un produs să fie considerat « similar » trebuie să îndeplinească următoarele condiții :
- Să nu conțină tutun ;
- să fie produs sau sistem ;
- să aibă mod de utilizare și scop cu produsele din tutun pentru fumat.
Conform însă acestei definiții, aparatele electrice utilizate pentru aromaterapie și uleiurile aromative sunt produse similare. Este un avertisment similar celui transmis în vară din altă sursă de specialitate, în care se arăta și că acea cadelniță în care se arde tămâia în timpul slujbei religioase poate fi interzisă, deoarece este un sistem care permite ca tămâia să ardă pentru a fi inhalată.
Cum dispozitivul destinat consumului produselor din tutun nu este definit și nici nu primește criterii de identificare, rămâne că termenul să fie interpretat conform metodei gramaticale, de unde rezultă că « dispozitiv » înseamnă orice ansamblu de piese legate între ele într-un anumit fel (de obicei imobil), care îndeplinește o funcție bine determinată într-un sistem tehnic.
Bricheta, spre exemplu, îndeplinește toate criteriile pentru a fi considerat un astfel de dispozitiv. Sau coșurile de gunoi exterioare prevăzute cu scrumieră. La fel și orice cutie în care ar putea intra trabucuri, sunt situațiile absurde ce pot rezulta.
"Având în vedere incertitudinea legislativă introdusă de această nouă definiție, care face impracticabilă aplicarea ei, se impune respingerea acestei modificări", transmit experții legislativi.
În ceea ce privește interzicerea publicității, sponsorizării și acțiunilor de promovare, îndreptată și împotriva activități ori serviciilor, sau în favoarea unei persoane fizice ori juridice, dacă această contribuție fie are scopul, fie are efectul direct ori indirect de a promova un produs din tutun, un produs similar sau consumul de tutun, aceasta afectează substanțial activitatea producătorilor, importatorilor, distribuitorilor și comercianților de produse din tutun și țigarete electronice, precum și a partenerilor comerciali ai acestora, deoarece extinderea definiției publicității pentru a acoperi ”orice formă de activitate comercială care are ca scop sau efect direct sau indirect promovarea (…) consumului de tutun” acoperă toate activitățile comerciale ale companiilor, toate acțiunile de comunicare către consumatori, toate acțiunile de prezentare ale datelor științifice privind produsele cu potențial de risc redus către comunitățile știintifice naționale.
Practic, această sintagmă poate avea ca efect direct oprirea activității producătorilor și distribuitorilor din industria tutunului, deoarece aceștia au o activitate comercială care promovează indirect consumul de tutun, echivalând de facto cu scoaterea industriei tutunului în afara legii.
Această modificare este neconstituțională deoarece încalcă art. 135 alin. 2 lit. a:
(2) Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;
Prin acest articol se interzice, printre altele, activitatea în cadrul HORECA a persoanelor care prezintă beneficiile utilizării de produse alternative fumatului clasic, persoane care se adresează doar fumătorilor adulți. La fel, va fi interzisă activitatea persoanelor care sprijină fumătorii să treacă la consumul de produse cu potențial de risc redus. La rândul lor, aceștia se adresează exclusiv fumătorilor adulți.
"Interzicerea generală a sponsorizării va avea va efecte substanțiale asupra desfășurării unora dintre cele mai cunoscute evenimente culturale din România, având în vedere subfinanțarea cronică a acestui domeniu. Extinderea scopului interdicției duce la depășirea cadrului legal european în materie, fără niciun fel de fundamentare. Inițiatorii nu au prezentat nicio dată știintifică sau de altă natură care să demonstreze o legătură între sponsorizarea evenimentelor și fumatul în rândul tinerilor. Reamintim că există deja o interdicție de sponsorizare a evenimentelor și activităților destinate tinerilor cu vârsta sub 18 ani, prin urmare interdicția se dorește a fi o restricție aplicată industriei, nicidecum o măsură de protecție a minorilor", atenționează experții.
Un alt efect va fi interzicerea publicității la locul de vânzare, activitate permisă actualmente prin lege, singura formă de comunicare permisă de altfel pentru țigări.
Dacă în cazul țigărilor convenționale prevederea are un impact marginal (mărcile tradiționale sunt stabilite și binecunoscute în piață), în cazul noilor produse din tutun prevederea echivalează cu o interdicție severă de comunicare, ținând cont că acestea sunt nou intrate pe piață și nu sunt cunoscute de către fumătorii adulți.
Mai mult, este interzisă orice formă de comunicare online cu proprii consumatori, cărora nu li se va putea transmite nicio informare cu privire la nouătile comerciale sau la noile rezultate ale cercetărilor științifice, ținând cont de noua definiție extinsă a publicității. O formă de publicitate, în varianta extinsă, este și comercializarea noilor produse din tutun prin platformele online (poate fi interpretată ca o promovare indirectă a consumului de tutun), comercializare care va fi interzisă, ceea ce reprezintă o restricționare severă și nejustificată a comerțului.
În era dezvoltării digitale și a inovațiilor revoluționare, unei industii i se interzice să inoveze și să comunice aceste inovații, fără nicio fundamentare, avertizează aceștia.
O primă modificare este în sensul interzicerii distribuirii gratuite a produselor din tutun. Legea 457/2004 interzicea distribuirea gratuită a produselor din tutun în contextul sponsorizării evenimentelor cu efect transfrontalier, având ca scop ori ca efect direct sau indirect promovarea produselor din tutun. Art. 4 alin. 3 din aceeași lege interzice distribuirea gratuită a produselor din tutun tinerilor sub 18 ani.
Extinderea ariei de acoperire a interdicției de sponsorizare (actualmente fiind interzisă sponsorizarea evenimentelor și activităților destinate persoanelor cu vârsta sub 18 ani) duce la depășirea cadrului legal european în materie, fără niciun fel de fundamentare sau analiză de cauzalitate între sponsorizările realizate de companii și incidența consumului produselor din tutun.
"Extinderea interdicției, fără nicio contextualizare (nu mai există referința la evenimente/activități transfrontaliere), și la cei peste 18 ani și fără o definiție a ceea ce înseamnă « distribuție » este de natură să conducă la situații extrem de confuze. Spre exemplu, oferirea unui pachet de țigări este sau nu distribuire cu titlu gratuit ? Care este problematica rezolvată prin aceasta modificare?", explică experții.
A doua modificare este în sensul interzicerii acțiunilor de promovare și a acțiunilor de lansare pe piață a unor noi produse din tutun.
Activitățile de comercializare, incluzând promovarea și lansarea pe piață de noi produse și servicii, sunt reglementate de prevederile OG 99/2000, care, în art. 3 alin. 2 arată că intră sub incidența acestei ordonanțe activitățile din Anexă, între care se regăsesc și cele referitoare la comerțul cu tutun.
Acest aspect este important deoarece art. 2 lit. b) prevede că scopul actului normativ este realizarea obiectivului constând în « încurajarea liberei inițiative, asigurarea concurenței loiale și a liberei circulații a produselor și serviciilor de piață », principii consacrate de altfel și de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Dar, atât timp cât producția de produse din tutun (în oricare dintre și în toate formele reglementate de Directiva 2014/40/UE) este legală, interdictia de a lansa produse și servicii noi este în fapt o interdicție de a mai produce. Atât timp cât industria tutunului nu este scoasă în afara legii, o astfel de interdicție încalcă flagrant principiile interne și europene ale activității comerciale.
Mai exact, nu există o definiție legală a conceptului de acțiuni de promovare. În mod evident, în interpretarea inițiatorului acțiunile de promovare sunt altceva decât publicitatea, problemă ce reiese din faptul că activitatea de publicitate face obiectul Legii 457/2004.
Totodată, autorii proiectului intenționează să deosebească acțiunile de promovare de vânzările promoționale, indicând separat și distinct acest aspect.
În aceste condiții, se poate interpreta că oferirea de către un particular altui particular a unei țigări este activitate de promovare. La fel, lucrătorul din fabrica de țigarete promovează în mod direct (susținând prin munca sa industria tutunului) produsele din tutun. Șoferii care transportă de la depozit la magazin pachetele de țigări fac servicii de promovare, deoarece fără aportul lor companiile producătoare nu ar putea vinde.
Însăși acțiunea de a fuma poate fi interpretată ca o acțiune de promovare, cu atât mai mult cu cât este făcută în fața altor persoane. Este avertismentul lansat din sursă diferită și în vara acestui an.
În ceea ce privește vânzările promoționale, interzise și ele, proiectul face trimitere la art. 32 din OG 99/2000 caree, în art. 3, consacră principiul încurajării liberei inițiative, asigurarea concurenței loiale și a liberei circulații a produselor și serviciilor de piață. Se creează astfel o noua situație absurdă în care sunt interzise expres activitațile expres permise de un alt text de lege.
Este interzisă și afișarea produselor din tutun, fie țigări convenționale, noi produse din tutun și țigarete electronice, la punctul de vânzare. Dar interzicerea expunerii produselor din tutun la punctele de vânzare,”cu excepția magazinelor specializate în vânzarea produselor din tutun”, categorie foarte limitată în România, va afecta peste 70.000 de magazine, în care sunt comercializate și țigarete (cash&carry, marile lanțuri comerciale, magazinele de cartier și cele sătești).
În ceea ce privește noile produse din tutun și țigaretele electronice, afișarea produselor la punctele de vânzare joacă un rol vital în comunicarea disponibilității acestora către consumatori, mai ales când produsele sunt noi sau consumatorii nu sunt familiarizați cu ele. Impunerea unei astfel de interdicții împiedică fumătorii să cunoască noile produse din tutun (fără fum) și țigarete electronice și să înțeleagă că acestea sunt mai bune pentru sănătate decât să continue fumatul clasic.
De asemenea, aplicarea interdicției afișării la punctele de vânzare pentru produsele din tutun (fără fum) și țigaretele electronice, care sunt relativ noi pentru fumători, contribuie la protejarea țigărilor, modul cel mai nociv de a consuma nicotină, împotriva concurenței din partea acestor alternative potențial mai puțin dăunătoare.
O propunere similară a fost deja respinsă în anul 2015 de Parlamentul României, fiind considerată o măsură care ar perturba piața produselor din tutun din punct de vedere concurențial (amendament la PLx nr. 399/2011). În același context Consiliul Concurenței a emis o poziție (14354/7.12.2015) cu privire la interzicerea expunerii la punctul de vânzare, opinând că măsura ”afectează parametrii unui mediu concurențial normal”, creând bariere semnificative la intrarea pe piață a mărcilor noi, punctul de vânzare fiind singurul loc în care marca mai poate fi făcută cunoscută consumatorilor.
Mai mult, există posibilitatea ca în lipsa vizibilității produselor comercializate, vânzătorul să ofere consumatorilor produse provenind din comerțul ilegal (contrabandă sau contrafăcute), mai ales în zonele în care traficul ilicit cu țigarete întregistrează o pondere semnificativă.
Proiectul aflat în dezbatere impune și noi taxe, în contradicție cu deciziile adoptate de Guvern la finalul anului 2018, care prevăd transferul integral al taxelor ”pe viciu” de la bugetul Ministerului Sănătății la bugetul de stat, în scopul îmbunătățirii controlului și eficientizării investițiilor din acest domeniu. Totodată, trebuie menționat faptul că, odată cu transferul încasării taxelor ”pe viciu”, Ministerul de Finanțe s-a angajat că va aloca anual către Ministerul Sănătății contravaloarea respectivelor contribuții, pentru finanțarea programelor care vizează combaterea consumului excesiv al acestor produse. În acest context, există premisele ca noile surse de venituri, propuse de prezentul act normativ, să se suprapună sumelor alocate Ministerului Sănătății de la bugetul de stat, pentru finanțarea acelorași obiective, arată experții.
Tratamentul fiscal al lichidelor care conțin nicotină, utilizate pentru consum prin intermediul țigaretelor electronice și al produselor din tutun încălzit este reglementat în mod comprehensiv prin intermediul Capitolului II – Regimul accizelor Nearmonizate al Titlului VIII – Accize și alte taxe speciale al legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Astfel, ambele categorii de produse sunt impozitate în România cu accize nearmonizate ale căror niveluri sunt perfect aliniate cu prevederile Directivelor Uniunii Europene din domeniu și cu recomandările grupurilor de experți constituite la nivelul Consiliului și Comisiei Europene.
Dar, conform prevederilor actualei propuneri de act normativ, este introdusă și o contribuție care se aplică ”produselor similare”, în cuantum de 25 de lei pentru 1.000 de bucăți. Definiția acestor produse este vagă și acoperă un spectru larg de produse, de la dispozitive electronice utilizate pentru consumul nicotinei până la narghilea sau pipă pentru fumat. O astfel de contribuție ar fi extrem de greu de aplicat și administrat, având în vedere varietatea produselor vizate, care prezintă proprietăți intrinseci distincte, durate de utilizare diferite și clasificări tarifare specifice.
"Mai mult, având în vedere faptul că aceste produse nu sunt altceva decât dispozitive suport pentru fumat, care nu conțin tutun sau nicotină, considerăm nejustificată introducerea acestora în sfera de aplicare a taxelor pentru produsele din tutun. Utilizarea abordării propuse de inițiatorii actului normativ ar putea conduce, aplicând o logică similară, la impozitarea scrumierelor, brichetelor sau a altor dispozitive utilizate pentru fumat.", explică experții
Produsele din tutun încălzit și lichidele cu nicotină destinate țigaretelor electronice prezintă o serie importantă de caracteristici care le diferențiază de produsele tradiționale destinate fumatului (în special de țigarete): absența combustiei, consumul prin intermediul unui dispozitiv electronic și încadrare tarifară distinctă la nivelul Nomenclaturii Combinate de bază pentru Tariful Vamal Comun.
Asocierea acestor produse categoriei țigaretelor clasice îi poate împiedica pe fumătorii adulți să adopte aceste alternative și practic oferă o protecție de facto pentru acestea din urmă. Drept urmare, în loc să facă alegeri mai bune, mulți vor continua să fumeze țigări, supra-reglementarea țigaretelor electronice și produselor din tutun încălzit încurajând utilizarea produselor celor mai nocive de pe piață.
Specialiștii mai atenționează că dacă proiectul va fi adoptat în actuala formă, apreciată ca extrem de restrictivă, noile reguli ar trebui să aibă o perioadă de aplicare de minimum 3 ani.
