Oricât ne-am alinta, la tinerețe, că nu are rost să ne preocupăm de anii bătrâneții, pentru că e puțin probabil să apucăm pensia, realitatea statisticilor ne obligă la planuri mai serioase. Speranța medie de viață după pensionare se apropie de 20 de ani și în cazul românilor, însă rata de înlocuire a salariului cu veniturile de la bătrânețe nu sare cu mult de 50%. Pentru cei care nu vor să-și vadă scăzând drastic standardul de viață, economisirea din timp pentru o pensie privată e absolut necesară. O realitate pe care au început să o conștientizeze tot mai mulți români.
Anul trecut, numărul celor care au început să economisesască pentru vârsta retragerii din activitate prin fondurile de pensii private facultative (Pilonul 3), a crescut cu 40% față de 2023. În fapt, cei 133.000 de români care au făcut această alegere în 2024 reprezintă un record istoric pentru numărul de clienți nou-atrași în sistem într-un singur an. Numărul total al participanților la cele 10 fonduri de pensii facultative a ajuns la aproape 833.000, iar activele nete administrate au depășit 1,1 miliarde de euro, după o altă creștere record, de 17%, în 2024. Aceasta, în condițiile în care randamentele investiționale au fost aproape duble față de rata inflației sau dobânzile la depozitele bancare, atât în ultimii ani, cât și de la lansarea pieței.
Recordurile sistemului privat facultativ se adaugă celor marcate, tot în 2024, de fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul 2), unde cele 7 fonduri active, la care participă 8,3 milioane de români, au avut un avans fără precedent, de 19%, al activelor, depășind 30,3 miliarde de euro.
Nevoia economisirii pentru bătrânțe în sistem privat este conștientizată tot mai mult de români, în special ca urmare a deteriorării perspectivelor sistemului public de pensii, construit pe modelul solidarității între generații (”pay-as-you-go”). Acesta a devenit nesustenabil, în condițiile îmbătrânirii accelerate a populației, concomitent cu creșterea speranței de viață.
Realitatea este că facem mai puțini copii decât bunicii noștri, de la care să putem aștepta să ne plătească pensii în viitor, trăim mai mult decât bunicii, pentru că sistemul sanitar s-a îmbunătățit între timp, și avem așteptări mult mai mari în privința standardelor de viață și al confortului cu care ne-am obișnuit și pe care nu am vrea să-l pierdem odată cu trecerea timpului.
Potrivit unui raport publicat de Comisia Europeană, speranța medie de viață la nivelul Uniunii Europene este de aproximativ 21 ani după pensionare. La nivelul României, aceasta este de 18,5 ani., Încă sub nivelul din statele occidentale dezvoltate, dar peste cel al vecinilor bulgari și unguri, ori al statelor baltice. Oricum, perspectiva a aproape două decenii de pensie, după aproape patru decenii de muncă în viața activă, nu este de ignorat pentru situația financiară a oricui.
Un alt indicator calculat în raportul Comisiei, numit rata de înlocuire a salariului cu pensia, arată în ce măsură se compară veniturile lunare din viața activă, de lucru (de aproximativ 38 de ani în România) cu veniturile lunare de la pensie. Cu alte cuvinte, în ce măsură se păstrează standardul de viață.
Astfel, calculele arată că, la nivelul Uniunii Europene, veniturile de la pensie (obținute de persoanele între 65-79 ani) reprezintă circa 60% din veniturile salariale obținute de cei între 50-59 ani.
În cazul României, acest raport era, la nivelul anului 2022, de aproximativ 52%. Un nivel care ne situează cam la jumătatea clasamentului în ceea ce privește rata de înlocuire a salariului cu pensia la nivelul UE (+Norvegia). Stăm mai prost decât Luxemburg, Spania, Italia, Portugalia, Polonia, Slovacia, Austria, Franța, Norvegia, Suedia, Ungaria sau Olanda, dar mai bine decât Cehia, Belgia, Germania, Danemarca, Croația, Bulgaria sau Lituania.
Pentru standardul de viață contează, desigur, și valoarea pensiei raportată la puterea de cumpărare, nu doar la media veniturilor salariale, însă indicatorul ilustrează destul de bine păstrarea în timp a nivelului de trai.
Țările cu rată de înlocuire mare au, de regulă, o vechime mai mare a sistemelor de acumulare private, implementând de mai mulți ani sisteme bazate pe contributivitate și administrare private, care influențează sumele acumulate pe numele fiecărui cetățean. Diferențe față de statele cu rate mici de înlocuire apar și în procentele alocate către pensie din reținerile lunare obligatorii din salariu, precum și în privința cuantumului contribuțiilor personale lunare la schemele de pensie voluntară.
Mai importantă decât valoarea ratei de înlocuire a salariului cu pensia este evoluția ei în timp. Din păcate, în România acest raport a scăzut dramatic între 2016 și 2019, când, deși s-au majorat, veniturile din pensie nu au crescut într-un ritm la fel de rapid ca salariile obținute de persoanele cu vârsta între 50-59 ani. Scăderea raportului a continuat până în 2021, abia în 2022 marcând o creștere.
La sfârșitul anului 2024, raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) și câștigul salarial mediu net ajunsese la 51,3% în condițiile în care pensia medie era de 2803 lei, iar câștigul salarial mediu de 5465 lei.
Cum poate crește rata de înlocuire a salariului cu pensia?
Perioada de pensionare coincide anilor în care, în mod natural, vom avea o capacitate de efort și de muncă mai redusă și, implicit, veniturile ar putea scădea semnificativ. Odată cu înaintarea în vârstă, se înmulțesc și problemele de sănătate, crescând cheltuielile medicale. Nu înseamnă, însă, că ar trebui să renunțăm la toate lucrurile de care ne bucuram în tinerețe (călătorii, spectacole, hobby-uri etc.).
Cei care se gândesc că trebuie să își planifice din timp veniturile din perioada bătrâneții, pentru a-și menține nivelul de trai cât mai apropiat de cel din perioada activă, trebuie să știe că pensia le va fi formată din trei componente:
- Pensia de stat: depinde de salariul încasat pe parcursul anilor de muncă, din care s-au virat contribuții la Casa Națională de Asigurări Sociale, și de politicile publice pe care statul și le permite în timp.
- Pensia privată obligatorie (Pilonul 2): Pentru aceasta, se virează un procent din salariul brut - 4,75% începând cu ianuarie 2024. Banii sunt reținuți din salariul brut odată cu contribuția la sistemul public și apoi virați către un fond de pensii de Pilon 2, ales de angajați sau la care aceștia au fost alocați aleatoriu. Participanții pot verifica periodic câți bani au acumulat în fondul de pensie pilon 2 pe website-urile administratorilor, iar dacă nu știu la ce fond de pilon 2 au fost alocați, pot afla imediat aici.
- Pensia facultativă (Pilonul 3): La fondurile de pensii facultative poate contribui atât angajatul, cât și angajatorul său, cu orice sumă la alegerea acestora, care nu trebuie să depășească, însă 15% din venitul brut lunar.
Dacă pentru pensia de stat și pentru cea de Pilon 2 contribuțiile se virează obligatoriu și automat, salariații neputând să aleagă decât fondul de pensii private obligatorii la care vor să le fie virați bani, în cazul pensiei facultative decizia de a pune bani deoparte și de a-și influența, astfel, veniturile la bâtrânețe le aparține exclusiv. Cu cât această decizie este luată mai devreme, în tinerețe, cu atât se pot acumula sume mai mari, cu efort financiar mai mic în fiecare an.
Angajatorul este implicat și în cazul Pilonului 3. El poate să rețină din salariu contribuția dorită de angajatul care a optat pentru aceasta, o trimite în contul de pensie facultativă, după ce îi aplică angajatului deductibilitatea fiscală la care legea îi dă dreptul (400 euro/an).
Mai mult, angajatorul poate contribui și el, voluntar, la pensia facultativă a angajatului, ca un beneficiu extra-salarial, contribuția din partea angajatorului de până în 400 euro/an fiind de asemenea, deductibilă fiscal. O recomadare pentru angajați este să-și convingă angajatorii să includă astfel de contribuții la Pilonul 3 în cadrul pachetelor de beneficii extra-salariale oferite.
Cu cât contribuțiile sunt mai consistente și încep mai devreme, cu atât pensia facultativă viitoare va contribui mai bine la menținerea standardului de viață. Efect stimulativ ar putea avea, în viitor, și majorarea plafonului de deductibilitate fiscală, în condițiile în care nivelul de 400 de euro anual nu a mai fost ajustat din 2019.
Pe întreaga durată de funcționare (2007-2024), fondurile de pensii facultative din România au generat un randament mediu anual de 6%, comparativ cu o rată medie anuală a inflației de 4,6%. În termeni monetari, Pilonul 3 a generat un câștig pentru participanți în valoare de 1,45 miliarde de lei (291 mil. EUR), net de toate comisioanele, în plus față de contribuțiile primite în administrare.
Economisirea de azi într-un fond de pensii facultative determină pensia de mâine, fiind o contribuție pentru bunăstarea din viitor, chiar și în cazul în care sunt puși deoparte doar 100 de lei lunar.
Spre exemplu, o persoană care ar fi contribuit lunar cu 160 de lei din decembrie 2007 până în decembrie 2024 la fondul de pensii facultative, administrat de BT Pensii, compania de administrare a fondurilor de pensii facultative din cadrul Grupului Financiar Banca Transilvania (LINK ACTIV aici: https://btpensii.ro/bt-pensii/despre-noi ) , ar fi avut 47750 lei acumulați în cont. Administratorul fondului percepe zero comision din contribuția brută.
În fapt, suma minimă care poate fi depusă pentru o pensie facultativă la BT Pensii este de 60 de lei pe lună și nu trebuie să depășească 15% din venitul brut lunar, în condițiile în care contribuțiile sunt deductibile fiscal în limita a 400 de euro pe an.
Participanții pot verifica oricând ce sume s-au acumulat și unde sunt ele investite dacă accesează contul online pus la dispoziție de BT Pensii. Mai multe detalii aici.
Cei care doresc să vadă cam cât pot pune deoparte, în fiecare lună, pentru pensia viitoare pot folosi calculatorul de buget creat de BT Pensii (doar cu rol informativ), disponibil pe site-ul administratorului de fond. Detalii Aici
BT Pensii activează în piață din 2007 și are în prezent peste 100.000 de participanți care își încredințează lunar o parte din economii pentru a-și asigura o pensie facultativă la bătrânețe.
Participanții la Pilonul 3 își pot retrage banii acumulați oricând după împlinirea vârstei de 60 de ani, ei putând să contribuie în continuare și după această vârstă. Banii economisiți în Pilonul 3 pot fi primiți fie ca plată unică, fie în tranșe lunare egale pe durata a cel mult 5 ani, iar în caz de deces al participantului rămân moștenitorilor legali sau testamentari.
