Guvernul așteaptă o sumă substanțial mai mare în acest an din impozitul achitat de cei care încasează dividende, având în vedere că pentru sumele distribuite ca dividende după data de 1 ianuarie 2025, impozitul este de 10%, față de 8% anterior. Pe finalul anului trecut, însă, firmele s-au grăbit să distribuie dividende (posibil pentru primele trei trimestre din 2024), pe cotă de 8%.
Guvernul intenționează să își mandateze reprezentanții în adunările generală a acționarilor (AGA ) sau în consiliile de administrație (CA), după caz, la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, cel puțin până în 2028, pentru a le lua la buget, sub formă de dividende, minimum 90% - în loc de 50% - din profitul net.
Premierul Ciolacu va discuta săptămâna viitoare cu șefii unor mari fonduri de investiții americane interesate de România.
Creditele bugetare alocate tuturor serviciilor de informații sunt prevăzute în creștere în draftul legii bugetului de stat pe 2025, majorarea per total fiind de peste 20% (mai mult de 1,3 miliarde lei), în comparație cu execuțiile bugetare preliminate pe 2024, de la 6,733 la 8,106 miliarde lei.
Asta pentru că suprataxa, denumită contribuție la Fondul de Tranziție Energetică, va trebui să dispară doar după publicarea în Monitorul Oficial a motivării deciziei Curții Constituționale (CCR), care nu a survenit încă.
Politica fiscală pe termen mediu a Guvernului vizează consolidarea finanțelor statului, implementarea de măsuri din programul de guvernare, în limita spațiului fiscal-bugetar disponibil, precum și modificări în ce privește taxarea, potrivit Ministerului Finanțelor. Printre acestea se numără reformarea politicii fiscale în privința impozitului pe dividende, cu obiectivul de a permite angajatorilor sa distribuie o parte din dividende sub forma de acțiuni către angajați, simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare–dezvoltare, trecerea la impozitarea proprietății în funcție de valoare, reducerea etapizată a taxelor și impozitelor pe muncă, precum și sprijinirea angajării tinerilor și vârstnicilor.
Veniturile pierdute la buget din acordarea de către stat de scutiri fiscale, cote reduse de taxare și facilități, se vor ridica anul acesta la 75,88 miliarde lei, reprezentând 4% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, analizate de Profit.ro. Variația este una redusă față de anul 2024, când s-au ridicat la 71,5 miliarde lei, dar cu o pondere mai mare în PIB, de 4,1%. Cotele preferențiale sau facilitățile sunt aduse tot mai des în discuție în ultimii ani ca soluție pentru a stabiliza bugetul statului.
Indicatorul de încredere în economia românească a scăzut sub pragul care indică o contracție economică în ianuarie, pe fondul deteriorări abrupte a încrederii populației, cu cea mai mare scădere într-o singură lună de la lockdown-ul din pandemie, precum și a așteptărilor mai slabe ale managerilor din sectorul serviciilor.
Producția de autovehicule din România a atins, în 2024, un nou volum record, în cele două uzine din Argeș și Dolj, și a fost a cincea cea mai mare din Europa, potrivit celor mai noi date privind originea mașinilor vândute pe piața din UE.
Anul trecut a fost cel mai bun pentru creditul de consum de la boom-ul din 2007-2008 încoace, evoluție ce a mers mână în mână cu creșterea consumului populației.