Cuburile tridimensionale de tipul Rubik nu pot constitui marcă înregistrată în Uniunea Europeană, așa cum a solicitat o companie din Marea Britanie care deține drepturile intelectuale pentru jucăria inventată de arhitectul ungar Ernő Rubik. O decizie în acest sens a fost luat de o instanță europeană, care a stabilit că firma britanică nu poate avea monopol asupra formei respective.
La cererea Seven Towns, o societate britanică ce administrează, printre altele, drepturile de proprietate intelectuală legate de „cubul Rubik”, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) a înregistrat în anul 1999 ca marcă tridimensională a Uniunii, pentru „puzzleuri tridimensionale”, următoare forma cubică:
În anul 2006, Simba Toys, un producător de jucării din Germania, a solicitat EUIPO anularea mărcii tridimensionale pentru motivul că aceasta conținea o soluție tehnică constând în capacitatea sa de rotire, o astfel de soluție putând fi protejată numai în temeiul unui brevet, iar nu ca marcă. EUIPO a respins acțiunea formulată de Simba Toys arătând că forma cubică în cauză nu conține o funcție tehnică care ar necesita brevet.
Întrucât EUIPO a respins cererea sa, Simba Toys a sesizat și Tribunalul Uniunii Europene, care a repins la rândul său cererea firmei germane, considerând că soluția tehnică ce caracterizează cubul Rubik nu rezultă din caracteristicile acestei forme, ci cel mult dintr-un mecanism intern și invizibil al cubului.
Ca ultimă cale de atac, Simba Toys a declarat recurs împotriva hotărârii Tribunalului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), forul comunitar suprem în materie de legislație.
CITEȘTE ȘI Tesla cumpără compania germană Grohmann Engineering pentru a-și crește producția de automobile electrice CJUE a anulat joi hotărârea Tribunalului și decizia EUIPO de confirmare a înregistrării formei cubului Rubik ca marcă a Uniunii Europene pentru motivul că jucăria respectivă conține o soluție tehnică.
Potrivit legislației europene, dreptul mărcilor nu poate conferi unei întreprinderi și un monopol asupra soluțiilor tehnice sau a caracteristicilor utilitare ale unui produs.
În această privință, Curtea a constatat că deși principalele caracteristici ale cubului Rubik constau într-un cub și o structură grilată care figurează pe fiecare dintre suprafețele acestui cub, EUIPO și Tribunalul ar fi trebuit să ia însă în considerare și elemente funcționale invizibile ale produsului reprezentat de această formă, precum capacitatea sa de rotire.
Curtea a subliniat că Seven Towns a solicitat înregistrarea unei mărci pentru „puzzle-urile tridimensionale” în general, fără a se limita la cele care au o capacitate de rotire. Prin urmare, CJUE afirmă că trebuie luată în considerare și funcția tehnică a produsului reprezentat de forma cubică în cauză, întrucât decizia îi poate afecta pe toți producătorii de puzzle-uri tridimensionale ale căror elemente reprezintă forma unui cub.
CITEȘTE ȘI Urmatoarea inovație Samsung ar putea fi un telefon care se îndoaie În urma deciziei CJUE, EUIPO va trebui să adopte o nouă decizie privind solicitarea companiei britanice Seven Towns.
Cubul în cauză, care reprezintă un puzzle tridimensional, a fost inventat în 1974 de arhitectul ungar Ernő Rubik. Cubul a fost patentat și pus în vânzare, începând cu 1989, inclusiv prin firma Seven Towers. În următorii 30 de ani, cubul a fost vândut în peste 350 milioane de exemplare, devenind cel mai vândut puzzle din lume și fiind considerat cea mai de succes jucărie din punctul de vedere al vânzărilor.
