Între 2015 și 2025, prețurile pentru construcția de clădiri rezidențiale noi au crescut în România cu 130,7%, al treilea cel mai mare avans din UE. România este depășită doar de Bulgaria, unde costurile au urcat cu 166,1%, cea mai mare creștere din Uniune, și de Ungaria, cu un avans de 155,4%.
La capătul opus al clasamentului se află state în care scumpirile au fost mult mai moderate: Italia, cu 17,0%, Grecia, cu 17,3%, și Finlanda, cu 22,1%.
Raportul analizează prețurile de producție în construcția de clădiri rezidențiale noi, fără locuințele colective. Indicatorul reflectă costurile din perspectiva companiilor de construcții și se bazează pe prețurile plătite de clienți către antreprenori pentru lucrările finalizate.
La nivelul Uniunii Europene, prețurile pentru construcția de locuințe noi au crescut, în medie, cu 48,2% între 2015 și 2025. România a avut, așadar, un avans de aproape trei ori mai mare decât media europeană.
Cea mai puternică accelerare a costurilor s-a produs după pandemia de COVID-19, când presiunile inflaționiste și scumpirea materialelor au afectat sectorul construcțiilor în întreg blocul comunitar. Creșterea medie din UE a fost de 5,8% în 2021, apoi a accelerat puternic la 12,2% în 2022. Ritmul s-a temperat ulterior, dar a rămas ridicat în 2023, la 6,9%.
Tendința s-a moderat în ultimii doi ani. În 2024, prețurile medii de construcție din UE au crescut cu 2,3%, iar în 2025 avansul anual a încetinit la 1,3%.
Chiar și în acest context de încetinire a inflației din construcții la nivel european, România rămâne printre piețele cu cele mai mari scumpiri acumulate în ultimul deceniu. Datele arată amploarea schimbărilor care au remodelat piața construcțiilor rezidențiale și, indirect, piața locuințelor din 2015 încoace.
