Pașii făcuți de România după aderarea la UE în direcția dezvoltării industriei vinului sunt foarte buni, a declarat Darius Pripon, Darius Pripon, oenologul Cramei Jelna din județul Bistrița-Năsăud, la Maratonul Vinului, organizat de Profit News TV.
Evenimentul a fost organizat împreună cu Un Vin Pe Zi.
"Cred că pașii făcuți de România după aderarea la UE sunt foarte buni și cred că, în urma vizitelor în Spania, Franța și Italia, am văzut cum funcționează mecanismele în niște locuri în care vinul și obținerea acestuia reprezintă toată avuția rămasă în familie de-a lungul secolelor. Cred că suntem într-o dezvoltare foarte bună, mi se pare că este în ordine. Dacă lipsești 5 ani dintr-o localitate, schimbările se văd mai bine, atât în oameni, cât și la nivel economic. Cred că trebuie să fim optimiști în continuare în privința industriei vinului. De asemenea, trebuie să ne cunoaștem mai bine și să înțelegem atuurile noastre", a afirmat Pripon.
El este de părere că în domeniul vinului se pot face proiecte cu succes imediat, dar, în același timp, crede că succesul acestor proiecte nu se va menține în timp.
"În acest domeniu este vorba de maraton, nu de sprint. Dacă arzi etape, cu siguranță vei eșua", a spus oenologul.
Pripon a afirmat că vinul este unul dintre puținele lucruri pe care le putem crea în România și care poate să ofere țării un statut.
"Cultura este unul dintre apanajele vechi ale continentului nostru. Cultura este unul dintre lucrurile care ne îmbogățesc și care ne ajută se ne bucurăm de viață. Vinul cultural reprezintă o zonă și ajută la creșterea și dezvoltarea respective zone (...). Vinul cultural trebuie să fie abordabil, să nu te sperii când mergi la el, nu mergi ca în fața unei bolte de biserică gotică imensă, în care te simți ca o furnică. Vinul cultural trebuie să fie tangibil, merge cu tine, lucrează în tine", a spus oenologul.
"Pe de altă parte, coloana vertebrală a vinului este aciditatea. Ca atare, trebuie să știi s-o îmbraci. Este un atuu enorm să ai o aciditate mare în zonă, mai ales în această perioadă de încălzire globală. Noi putem regla această aciditate, dar n-am vrut. Am vrut să explic oamenilor această aciditate, cum arată, și s-o completăm cu slănină din sat, cu ceapă din zonă", a mai spus Pripon.
Oamenii nu sunt obișnuiți cu aciditatea vinului din zona Lechința, ea fiind nativă Transilvaniei și, mai ales, vinurilor obținute în Crama Jelna, unde vița-de-vie este certificată montan de Uniunea Europeană.
"Aerul este curat, nu ai eroziune în sol și toate aceste aspecte duc la o anumită vibranță, la o anumită energie, la o anumite capacitate de a evolua în timp, care este specifică zonei și nu vreau s-o afectez. Întâlnirea dintre om și vin poate să fie foarte bogată și doar în momentul acela iese cultura despre care vorbim. Vinul nu există în afara comuniunii cu omul. După apă, vinul este cea mai naturală băutură pentru om", a mai spus oenologul.
Crama Jelna este un proiect dedicat vinului cultural și deține o suprafață de 26 hectare de viță-de-vie, un hotel de 4 stele, un restaurant, un centru SPA cu piscină, saune, terase și, în curând, o salină și un lac de agrement de 2,7 hectare.
Anual, crama produce aproape 100.000 de sticle premium și super-premium, întreaga producție fiind vîndută de la un ciclu la altul.
Cifra de afaceri anuală a cramei, exclusiv pe partea de vin, este de aproximativ 5 milioane de lei.
