Băncile europene se bucură de cele mai ridicate profituri de dinainte de criza financiară globală, beneficiind de pe urma majorărilor fără precedent de dobânzi, care au dus la creșterea veniturilor din creditare.
Cum conlucrează autoritățile de management cu băncile, consultanții și clienții, măsurile care pot îmbunătăți relația între partenerii implicați în proiecte, greșelile de evitat în relația bănci-clienți, soluțiile pentru a crește sumele cheltuite efectiv în proiecte din sumele deja alocate din PNRR, care stau în conturi, vor fi anunțate la conferința Profit.ro & First Bank, programată pentru 14 februarie și care va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Problema este cât poate dura această situație, se arată într-o analiză realizată de Bloomberg, citată de Agerpres.
Zece din cele mai mari bănci ale regiunii au raportat până acum majorarea veniturilor nete din creditare în 2022 cu 16%, la nivelul record de 120,8 miliarde de euro (131,6 miliarde de dolari), alimentând cele mai ridicate profituri ale lor din 2007, majorând dividendele și răscumpărările de acțiuni. În condițiile în care dobânzile ar urma să crească în continuare, directorii, de la Deutsche Bank AG și până la Nordea Bank Abp, spun că vremurile bune nu s-au încheiat încă.
La prima vedere, băncile europene traversează o perioadă fastă: înăsprirea politicii monetare, menită să țină sub control inflația, le permite să obțină mai mulți bani de pe urma creditării, transmițând în același timp doar o mică parte din majorările de dobânzi către depozite. Diferența dintre cele două este cunoscută ca venitul net din dobânzi, și este în creștere. Totuși, în același timp, ratele mai ridicate ale dobânzilor afectează companiile și clienții de retail, la fel ca și inflația și temerile privind recesiunea.
Aceste evoluții evidențiază perspectiva intrării în incapacitate de plată a multor firme și o retragere a celor care fac împrumuturi masive, ceea ce ar putea afecta în viitor bilanțurile băncilor.
„După mulți ani de scăderi ale veniturilor, băncile au revenit pe creștere. Aceste evoluții ar urma să continue anul acesta în zona euro, dar nu vor dura la nesfârșit. Dacă dobânzile cresc la un nivel ridicat, se va opri majorarea veniturilor deoarece reevaluarea se apropie de final sau vom vedea alte efecte negative, cum ar fi depozite mult mai scumpe”, a explicat Francois Lavier, de la firma Lazard Freres Gestion din Paris.
Rezerva Federală a SUA (Fed), care a început majorările de dobânzi mai devreme decât Banca Centrală Europeană (BCE), arată că băncile nu se vor putea baza pe politica monetară pentru a-și crește la nesfârșit veniturile. Fed a confirmat că încetinește ritmul majorării dobânzilor.
În contrast, BCE a decis joi să majoreze dobânda de referință cu 50 puncte de bază, și a anunțat că intenționează să majoreze ratele dobânzilor cu încă 50 puncte de bază în cadrul ședinței sale de politică monetară din luna martie. „Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecință, rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit vor crește la 3,00%, 3,25% și, respectiv, 2,50% începând cu data de 8 februarie 2023”, se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii Consiliului guvernatorilor BCE.
„Veniturile din dobânzi într-adevăr rezistă. În privința efectelor evoluției dolarului, simțim că cel mai probabil a atins nivelul de vârf, totuși vor mai exista efecte asupra monedei euro și a francului elvețian”, a apreciat Ralph Hamers, directorul general al băncii elvețiene UBS Group AG.
Și Europa de Est arată că beneficiile de care se bucură băncile se vor diminua în cele din urmă. Câteva bănci centrale ar urma să reducă costurile de împrumut spre finalul anului iar în unele țări cei care au depozite caută deja rate mai bune ale dobânzilor.
Miercuri, Raiffeisen Bank International AG a anunțat că venitul net din dobânzi înregistrat în Cehia a primit o lovitură de opt milioane de euro în trimestrul patru din 2022, după ce banca a trebui să plătească dobânzi mai ridicate clienților deoarece și-au mutat banii din conturile curente către conturile de economii cu randamente mai ridicate. Dinamica „explică de ce nu mai suntem entuziaști în legături cu noi creșteri ale venitului net din dobânzi”, le-a spus analiștilor Johann Strobl, directorul general al băncii austriece, când a fost întrebat de situația de pe piața cehă.
Joi, Deutsche Bank a indicat că în următorii ani câștigurile ridicate de pe urma dobânzilor mai mari ar putea să fie mai puțin pronunțate, parțial deoarece va trebui să plătească mai mult celor care au depozite.
„Până acum, majorarea dobânzilor de către BCE a fost mai puternică decât majorarea dobânzilor la depozite”, susține Tanate Phutrakul, directorul financiar al ING Groep NV, într-un interviu acordat joi Bloomberg. Banca olandeză nu se confruntă cu dificultăți în atragerea finanțării, în trimestrul patru din 2022 clienții persoane fizice au constituit depozite de aproximativ zece miliarde de euro, dar ING va continua să urmărească cu atenție concurența, a declarat Phutrakul.
Cealaltă parte a ecuației o reprezintă riscul distrugerii cererii, dacă clienții decid că un împrumut este prea scump, ceea ce va afecta semnificativ activitatea băncilor pe segmentul de corporate și retail.
Cererea pentru împrumuturi din partea companiilor a scăzut cu 11% în trimestrul patru din 2022, iar cea pentru credite ipotecare cu un nivel record de 74%, arată datele BCE. Băncile se așteaptă la o nouă scădere a cererii din partea companiilor și gospodăriilor în primele trei luni din 2023.
Cel puțin până acum, băncile au reușit să gestioneze o creștere a ponderii creditelor neperformante în bilanțurile lor. Unele, totuși, pun deoparte fonduri pentru a acoperi creditele care ar putea deveni neperformante într-o posibilă recesiune.
