Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (CNAPM), operatorul portului Constanța, controlată de Ministerul Transporturilor, cu 80% din capital, ar avea de plătit în contul celebrei ″taxe de stâlp″, reinstituită de Guvern de la 1 ianuarie, echivalentul a peste 21% din veniturile totale înregistrate în 2023, reiese din estimarea proprie a companiei, potrivit unui document oficial analizat de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Veniturile totale de anul trecut ale CNAPM, nepublicate încă, ar putea fi relativ similare cu cele din 2023, de aproape 619 milioane lei, raportat la situațiile financiare de la jumătatea lui 2024.
Impozitul pe construcții speciale, reintrodus subit și fără nici un avertisment în pragul Revelionului, este de 1% din valoarea construcțiilor din patrimoniul companiilor. De principiu, impozitul vizează construcțiile prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, reglementat de HG nr. 2.139/2004. Taxa de stâlp se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii brute contabile a construcțiilor, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit local pe clădiri către primării.
″Valoarea impozitului pe construcții, pe baza datelor contabile ale CNAPM Constanța la 31.12.2024 (rezultat prin aplicarea unei cote de 1% la valoarea de inventar a construcțiilor), este în sumă totală de 131.677.000 lei, din care 7.829.000 lei impozit aferent construcțiilor din proprietatea privată a companiei și 123.848.000 lei impozit aferent construcțiilor din domeniul public al statului primite în concesiune de companie″, a comunicat CNAPM acționarilor, conform unui document al Fondului Proprietatea (FP), care are o participație de 20% la companie.
131,677 milioane lei înseamnă peste 21% din veniturile totale anuale din 2023 ale Portului Constanța, conform calculelor Profit.ro efectuate pe baza datelor publice disponibile.
″Pentru construcțiile din domeniul public al statului, cuantumul impozitului pe construcții (de 123.848.000 lei) reprezintă 46,39% din totalul veniturilor realizate de companie în anul 2024 prin exploatarea bunurilor publice primite în concesiune și administrare. CNAPM Constanța plătește deja o redevență de 3% din veniturile obținute din exploatarea bunurilor aflate în proprietate publică (în 2024 valoarea acesteia a fost de 8.010.000 lei)″, menționează sursa citată.
Administratorul FP, Franklin Templeton, a transmis că va analiza, împreună cu furnizorul extern de servicii de evaluare, impactul potențial al tuturor informațiilor primite de la CNAPM Constanța, corelat cu toate datele relevante privind evaluarea companiei și va discuta rezultatul cu auditorul financiar al Fondului.
″Franklin Templeton, în calitate de Administrator Unic și Administrator de Fond, va evalua toate opțiunile în vederea protejării intereselor Fondului și ale acționarilor săi și va lua măsuri în conformitate cu acestea″, a punctat administratorul.
La finalul anului trecut, participația de 20% la Portul Constanța era evaluată de Fondul Proprietatea în portofoliu la valoarea de 371,7 milioane lei, reprezentând 16,5% din activul net. Singura mai mare era cea tot de 20% din capital la Aeroporturi București, de 1,034 miliarde lei (aproape 46%).
Companiile potențial cele mai afectate au reacționat dur la anunțul reinstituirii peste noapte a taxei de stâlp, după cum a relatat Profit.ro aici, aici sau aici.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat imediat după adoptarea ordonanței-trenuleț, în care a fost introdusă taxa de stâlp, că, în primele 3 luni din 2025 vor fi redactate normele metodologice de aplicare a noilor prevederi și se va stabili clar ce tipuri de construcții vor fi afectate de impozit. Asta înseamnă că ar fi suficient timp de negociere cu industriile vizate, Tanczos Barna precizând că impozitulul pe construcții speciale se va plăti în două rate, în vară și în toamnă.
