Parlamentul a adoptat în urmă cu cîteva zile un proiect de lege, inițiat de de PSD, ALDE, Pro România, prin care Indicatorul social de referință (ISR) - luat în calcul pentru toate formele de asistență socială și nemajorat din 2008 - va crește, eșalonat, în următorii 3 ani până la 1.200 lei, prima creștere urmând a fi pusă în practică de la 1 ianuarie 2021. Liberalii au atacat însă proiectul la Curtea Constituțională, pe motiv că nu ar respecta scopul inițial propus și că nu ar indica sursele de finanțare.
Pentru a intra în viogoare, proiectul mai trebuie promulgat de șeful statului.
De ce este important: Indicatorul Social de Referință (ISR) reprezintă valoarea în raport cu care sunt calculate toate prestațiile sociale, precum venitul minim garantat, indemnizația de șomaj, ajutorul pentru încălzire sau - până la deciziile politice de dublare, din ultimii ani - chiar și alocația de stat pentru copii. Coeficientul de multiplicare pentru fiecare tip de prestație în parte se numește Indicele Social de Inserție (ISI), iar pentru alocația de stat pentru copil ar trebuie să fie de 0,168 din ISR.
Mai este important: Valoarea ISR poate fi modificată prin hotărâre a Guvernului, în funcție de indicele de creștere a prețurilor de consum prognozat anual sau pentru anul anterior, așa cum este prevăzut în prin Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. În ciuda creșterii prețurilor, valoarea ISR a rămas la nivelul de 500 lei, stabilit în 2008, cu 12 ani în urmă.
În sesizarea adresată Curții, liberalii preiau o serie de argumentre transmise de Guvern și arată că proiectul ar fi avut în vedere majorarea ISR doar pentru calculrea indemnizației de șomaj, dar în cele din urmă legea va duce la creșterea tuturor prestațiilor sociale.
PNL reclamă și faptul că proiectul nu ar indica sursa de finanțare pentru majorare, nu are studiu de impact și inițiatorii nu au solicitat Guvernului fișa financiară aferentă aplicării inițiativei.
Președintele comisiei de muncă din Camera Deputaților, social-democratul Adrian Solomon, a prezentat la data adoptării un impact calculat pentru aceste creșteri: a) 0,23 miliarde lei în anul 2021; b) 0,17 miliarde lei în anul 2022; c) 0,17 miliarde lei în anul 2023.
Prin această sesizare, liberalii se înscriu și ei în rândul partidelor care ajung la guvernare și refuză majorarea pretațiilor sociale, deși în opoziție critică nivelul scăzut al acestora.
Maladie politică românească: Cât se află la guvernare, politicienii refuză majorarea ajutoarelor sociale. Devin extrem de generoși după ce pierd puterea
Profit.ro a relatat că, în 2017, tot parlamentari din PSD și ALDE, majoritate aflată atunci la guvernare, dar cu susținerea USR, Pro România și PMP, au inițiat un proiect de lege privind indexarea anuală, cu 100% din rata inflației, a indicatorului social de referință. În 2018 proiectul a fost respins în Senat de majoritatea parlamentară și de guvermare, dar imediat ce a pierdut puterea, în decembrie anul trecut, aceeași majoritate a avizat proiectul cu raport de adoptare în comisia de muncă din Camera Deputaților. De atunci însă proiectul nu fost supus votului.
Este de remarcat că printre inițiatorii ambelor proiecte se numără fostul premier PSD, din perioada mai 2012-noiembrie 2015, Victor Ponta, care nu a băgat de seamă că ISR nu a fost majorat din 2008 decât după doi ani de la pierderea puterii. De aceeași ”lipsă de observație” dau dovadă acum foștii săi colegi de partid social-democrați.
Nu mai devreme decât anul trecut, după cum a arătat Profit.ro, Guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă a recunocut că ar fi riscat dificultăți la plata ajutoarelor sociale dacă ar fi majorat ISR. Guvernul Dăncilă a transmis în două rânduri Parlamentului că nu susține proiectul din motive de impact bugetar. Astfel, Executivul a calculat că impactul financiar al majorării ISR cu 100% din rata medie a inflației, pentru perioada 2018-2022, ar presupune o majorare cu 163,3 milioane de lei a bugetului asigurărilor pentru șomaj.
”Raportarea prestațiilor sociale la ISR și plafonarea acestui indicator la nivelul stabilit în 2008 a făcut ca, în ciuda creșterii economice din ultimii ani, protecția socială pe care o oferă statul român să fie tot mai precară și insuficientă. Categoriile vulnerabile au fost excluse deliberat de la beneficiile creșterii economice. Astfel, ponderea gospodăriilor care nu au putut efectua la timp unele cheltuieli a crescut de la 23,8% în 2007 la 30% în 2018, INS”, arată acum aceiași inițiatori în noul proiect de lege.
Ei mai susțin că pandemia de Covid-19 riscă să excludă de pe piața muncii și să sărăcească zeci, chiar sute de mii de persoane care, până recent, aveau un loc de muncă, transformându-i în șomeri, iar apoi în beneficiari de ajutoare sociale. ”Este o ocazie de a regândi și de a reașeza sistemul de protecție socială pe alte fundamente, mult mai echitabile si mai incluzive”, arată acum foștii guvernanți.
Prin urmare, proiectul adoptat de Senat, rapid, în luna iulie, stabilea, în primul rând, majorarea ISR la 1.200 lei.
În al doilea rând, inițiativa prevedea ca modificarea anuală a acestuia, prin Hotărâre a Guvernului, în conformitate cu indicele anual prognozat al prețurilor de consum.
Guvernul Orban, care nu susține inițiativa, a transmis Parlamentului că aplicarea prevederilor ar determina nu numai creșterea cu 140% a indemnizației de șomaj (finanțată din bugetul asigurărilor pentru somaj) și a beneficiilor de asistență socială (finanțate în cea mai mare parte din bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale), dar și creșterea numărului de beneficiari, întrucât, în unele cazuri, criteriile de eligibilitate sunt veniturile solicitantului raportat la un plafon stabilit în funcție de ISR (de exemplu: alocația pentru susținerea familiei, venitul minim garantat, ajutorul pentru încălzirea locuinței).
Executivul arată că impactul asupra cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru șomaj rezultat din majorarea ISR ar fi de circa 384 milioane lei anual, avându-se în vedere un număr mediu de șomeri indemnizați de 62.447 persoane (conform datelor raportate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă aferente lunii martie 2020). În ceea ce privește drepturile de asistență socială suportate din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, numai majorarea acestora, fără a ține seama de creșterea numărului de beneficiari, ar determina un efort financiar estimat la circa 856 milioane lei lunar, respectiv peste 10 miliarde lei anual.
Ajuns în dezbaterea Camerei Deputaților, proiectul a fost modificat în comisia de specialitate de reperezentanții partidelor inițiatoare, care se pare că au ținut cont de datele Executivului, iar majorarea a fost temperată prin etapizare pe mai mulți ani.
Conform modificărilor stabilite în comisie, ”valoarea indicatorului social de referinţă creşte anual până la atingerea valorii de 1.200 de lei, după cum urmează:
a) la data de 1 ianuarie 2021 - 780 lei;
b) la data de 1 ianuarie 2022 - 990 lei;
c) la data de 1 ianuarie 2023 – 1.200 lei”.
Ulterior, începând cu data de 1 ianuarie 2024, valoarea indicatorului social de referinţă va fi modificată anual, prin legea bugetului de stat, în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat pe an/an anterior, mai prevede proiectul adoptat.
Deputații arată că, luând în calcul faptul că rata sărăciei relative în România în anul 2018 a fost de 23,5%, ponderea plăților de beneficii de asistență socială către familiile sub nivelul pragului de sărăcie poate fi estimată la cel puțin 35%. Judecând în baza indicatorilor din ultimii 3 ani, deputații au mai calculat că majorarea veniturilor gospodăriilor datorată creșterii ISR va stimula creșterea economică se situează în jurul valorii de 0,93, cu alte cuvinte este de așteptat ca beneficiile sociale provenite din majorarea ISR să se reflecte aproape integral în creșterea economică.
Și Senatul a adoptat, tot cu privire la ISR, o propunere legislativă potrivit căreia cuantumul indemnizației de șomaj va crește o dată cu schimbarea modalității de calcul. Indemnizația se va calcula având în vedere 100% din valoarea indicatorului social de referință (ISR) și nu 75% din acest indice, cum prevede legea în vigoare acum.
