Proiectul final al ordonanței trenuleț, prezentat de Profit.ro și care ar urma să fie adoptat luni de Guvernul Ciolacu 2, reinstituie impozitul pe construcții pentru companii, denumit colocvial ″taxa de stâlp″, care a mai fost în vigoare în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2016. Față de cea aplicată până în urmă cu 8 ani, varianta nouă, ce urmează să fie impusă de la 1 ianuarie 2025, elimină aproape toate fostele excepții.
Vizate sunt acum, ca și atunci, construcțiile industriale, de transporturi și telecomunicații, hidrotehnice, energetice, petroliere și aferente altor utilități. Astfel, pe listă sunt centralele hidroelectrice, centralele termoelectrice, centralele nuclearoelectrice, stațiile și posturile de transformare, stațiile de conexiuni electrice, sondele de țiței, sondele de gaze naturale, sondele de sare, rampele de încărcare-descărcare, coșurile de fum și turnurile de răcire, iazurile pentru decantarea sterilului, heleșteele, iazurile, bazinele, ecluzele și ascensoarele, barajele, jgheaburile pentru piscicultură, infrastructura de transport feroviar, infrastructura de drumuri, liniile și cablurile aeriene de telecomunicații, platformele, turnurile și pilonii metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă și televiziune, construcțiile pentru transportul energiei electrice, lacurile artificiale de acumulare sau canalele de irigații.
Impozitul a fost introdus inițial începând cu 2014 de către Executivul condus atunci de Victor Ponta, acum consilier al premierului Marcel Ciolacu și votat parlamentar PSD la ultimele alegeri. Ministru al Finanțelor era Daniel Chițoiu, ministru pentru Buget – Gheorghe Gherghina, iar ministru al Dezvoltării – Liviu Dragnea. Argumentul din urmă cu 10 ani a fost necesitatea extinderii bazei de impozitare.
″În prezent, persoanele juridice datorează, în conformitate cu titlul IX „Impozite și taxe locale” din Codul fiscal, impozit pe clădirile aflate în proprietatea acestora. Totodată, aceste persoane juridice dețin în patrimoniu și alte construcții, astfel cum sunt prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, care nu sunt impozitate conform titlului IX din Codul fiscal. Astfel, se impune adoptarea unor măsuri pentru extinderea sferei de impozitare a construcțiilor, în scopul instituirii unei sarcini fiscale unitare″, se arăta în nota de fundamentare a ordonanței de urgență din noiembrie 2013, prin care impozitul pe construcții a fost introdus începând cu 1 ianuarie 2014.
Cota inițială de impozitare a fost de 1,5% din valoarea construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior. Aceasta a fost redusă ulterior la 1%, de la 1 ianuarie 2015, iar impozitul a fost eliminat cu totul începând cu 1 ianuarie 2017.
Discuții despre eliminare s-au purtat încă din 2015, fiind vizată inițial data de 1 ianuarie 2016. În vara lui 2015, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat ideea eliminării impozitului pe construcții, îndemnând la prudență.
″Taxa asta de stâlp, s-a dus la nivelul întregii societăți și în mintea mea că s-a introdus o taxă. De fapt, nu era o taxă nouă. S-a renunțat la o excepție. Dar discursul public a mers acolo, că s-a introdus o nouă taxă. Și toată lumea vorbește de nu știu câte taxe noi. Aceste investiții erau într-o excepție. Chiar trebuie să renunțăm definitiv la ele? Trece căldura, trece canicula, hai să le vedem cu atenție. Mă bag pe zi ce trece, pe minut ce trece, în problemele fiscale. Ce avem cu acest 1 ianuarie, ca și cum este o dată fatidică? Păi, poate să fie o dată fatidică, poate să fie o dată letală, dacă nu suntem atenți″, declara guvernatorul în august 2015, după cum a relatat atunci Profit.ro.
În cei 3 ani în care a fost aplicat, impozitul pe construcții a adus în total la bugetul de stat peste 3,5 miliarde lei (1,56 miliarde lei în 2014, 1,054 miliarde lei în 2015 și 928,94 milioane lei în 2016).
Proiectul ordonanței trenuleț de acum nu oferă o estimare defalcată a încasărilor bugetare suplimentare așteptate de pe urma fiecăreia dintre modificările legislative introduse, ci doar una globală, ″la grămadă″, pentru toate măsurile: 7,11 miliarde lei în 2025, 8,75 miliarde lei în 2026, 9,41 miliarde lei în 2027 și 9,95 miliarde lei în 2028.
Conform draftului de act normativ, impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit local pe clădiri către primării. Scăderea se aplică și în privința valorii clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri.
″În situația construcțiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al UAT-urilor, impozitul (pe construcții – n.r.) este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/ folosință cu titlu gratuit/închiriere″, mai stipulează proiectul legislativ, aducând o noutate față de varianta veche a impozitului, cea care a fost aplicată până în 2017.
O mare diferență față de legislația de atunci este că, acum, la calculul impozitului pe construcții, din valoarea acestora nu se mai scade decât valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit local către primării, fiind eliminate toate celelalte excepții.
În vechea variantă, se mai scădeau, iar acum nu se mai scad: valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere la construcții închiriate, luate în administrare sau în folosință; valoarea construcțiilor și a lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere a construcțiilor, aflate sau care urmează să fie trecute, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale; valoarea construcțiilor din subgrupa 1.2 "Construcții agricole" din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe; valoarea construcțiilor situate în afara frontierei de stat a României, astfel cum aceasta este definită potrivit legii, inclusiv cele situate în zona contiguă a României și zona economică exclusivă a României, astfel cum sunt delimitate prin Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României, republicată, pentru operațiunile legate de activitățile desfășurate în exercitarea drepturilor prevăzute de art. 56 și 77 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, ratificată de România prin Legea nr. 110/1996; valoarea construcțiilor din domeniul public al statului și care fac parte din baza materială de reprezentare și protocol, precum și a celor din domeniul public și privat al statului, închiriate sau date în folosință instituțiilor publice, construcții administrate de Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat"; valoarea construcțiilor deținute de structurile sportive, definite potrivit legii.
Eliminarea excepției privind construcțiile situate în afara frontierei de stat, în zona economică exclusivă a României, aduce în vizorul impozitului de 1,5% instalațiile de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, cu valori contabile extrem de mari. Cel mai mare proiect de profil, Neptun Deep, ar urma să intre în producție în 2027. Pe de altă parte, Legea offshore prevede că regimul fiscal specific al domeniului, care include și eventuale ″impozite, taxe, contribuții sau tarife aplicabile asupra activelor specifice operațiunilor petroliere desfășurate de titularii de acorduri petroliere, cum ar fi: sonde, platforme marine, conducte, stații de tratare, măsurare, preluare, predare a petrolului″, va fi aplicat pe toată perioada derulării acordurilor petroliere în forma existentă la data de 1 ianuarie 2023, când nu exista impozit pe construcții.
Impozitul pe construcții va ″penaliza″ companiile cu cele mai mari investiții, orice proiect finalizat ce include construcții din categoriile vizate de taxă, intrate în patrimoniu, urmând să majoreze povara fiscală a investitorilor proporțional cu valoarea acestor construcții. Printre aceste companii se regăsesc operatorii de transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale (care au și proiecte cofinanțate cu fonduri UE), Hidroelectrica, Nuclearelectrica, RoPower Nuclear SA, Romgaz și alți dezvoltatori de centrale pe gaze.
De exemplu, planurile de investiții totale însumate ale tuturor distribuitorilor de energie, pentru perioada 2025-2029, se ridică la aproape 19 miliarde lei, nivelul minim obligatoriu din surse proprii fiind de circa 9,3 miliarde lei. La Transelectrica, investițiile totale pentru următorii 5 ani sunt planificate la 2,973 miliarde lei, cu un nivel minim obligatoriu din surse proprii de 1,374 miliarde lei. Rămâne de văzut dacă costurile suplimentare cu impozitul pe construcții vor fi sau nu incluse în tarifele reglementate suportate de consumatori pe facturi.
″Este de neînțeles de ce Guvernul a ales să nu ne spună transparent, în cadrul întâlnirii (de ieri – n.r.), că intenționează să ia aceste decizii chiar înainte de finalul anului. Cel mai grav însă este că ele au aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025, adică în trei zile. Nu înțelegem nici de ce a reapărut de nicăieri celebra ”taxă pe stâlp”, care lovește în cele mai productive companii și în cele care fac cele mai mari investiții, în condițiile în care Guvernul ne asigura că va renunța la altă taxă foarte nocivă, cea pe cifra de afaceri. Sau ce vină au antreprenorii care tocmai au aflat că în 3 zile vor plăti impozite mai mari sau nu mai beneficiază de anumite facilități. Una este decizia luată dintr-o necesitate, alta este termenul de aplicare. Termenul de aplicare este inacceptabil pentru noi. Nu se poate construi o economie solidă dacă niciodată nu știi de Crăciun ce taxe vei avea de plătit de plătit în prima zi după Revelion″, a declarat, ca reacție, directorul executiv al Federației Patronale Concordia, Radu Burnete.
