Sistemul care stabilește relația patronat-sindicat va fi modificat, prin eliminarea restricțiilor legale privind declanșarea conflictelor, inclusiv a grevelor, și redactarea unor formulare standard de deschidere sau închidere a negocierilor, relevă un document guvernamental obținut de Profit.ro, în care se afirmă că România are la acest moment cele mai tensionate relații de muncă din cele 28 de state UE.
Vor fi modificate de urgență și normele legale care au generat reducerea gradului de acoperire a contractelor colective de muncă și va fi reluată procedura de înființare a tribunalelor specializate în rezolvarea conflictelor de muncă, blocată în Parlament de trei ani.
"În acest moment, România înregistrează cele mai tensionate relații de muncă din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, iar această tensiune este văzută ca un factor cu efecte nocive asupra competitivității României. Menținerea acestei stări de tensiune creează lipsă de încredere între parteneri și un cerc vicios în relațiile parteneriale", se arată într-un document finalizat vineri la nivelul Guvernului și care urmează să fie discutat în perioada imediată cu patronatele și sindicatele.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În document se mai afirmă că, la acest moment, dialogul social este văzut ca fiind unul formal, fără a i se acorda importanță, ca un exercițiu care trebuie realizat doar pentru că așa prevede o lege, fără a se încerca să fie stimulată utilitatea acestui demers. Într-o proporție consistentă, și partenerii consideră că autoritățile publice sunt preocupate doar în mică măsură de dialogul social.
"În acest moment, sistemul relațiilor industriale în România nu este bazat pe cooperare între parteneri, fiind mai degrabă un sistem axat pe o confruntare permanentă între cei implicați în acest proces", este o altă concluzie a Guvernului.
Într-o încercare de a rezolva aceste probleme, autoritățile le vor propune patronatelor și sindicatelor o serie de proceduri care să evite transferarea dialogului într-un cadru conflictual în instanțele de judecată, precum standardizarea formularelor pentru deschiderea/închiderea negocierilor sau declanșarea conflictelor, pentru a nu exista interpretări privind îndeplinirea procedurilor obligatorii de dialog anterioare declanșării conflictului de muncă.
Vor fi eliminate restricțiile din lege referitoare la declanșarea conflictelor, inclusiv a grevelor, prin corectarea pragurilor de reprezentativitate și vor fi modificate de urgență normele legale care au generat reducerea gradului de acoperire a contractelor colective de muncă, respectiv criteriile de reprezentativitate, condițiile pentru declanșarea conflictelor de muncă, modul de constituire/afiliere a partenerilor sociali.
În document se vorbește și despre granturi operaționale pentru partenerii sociali, acordate din fonduri publice și europene pentru a acoperi costuri cu chirii și utilități, precum și pentru achiziții de echipamente.
"Pentru asigurarea activității partenerilor sociali, li se pot acorda granturi operaționale, în vederea consolidării dialogului social, precum și pentru creșterea calității procesului de reprezentare. Granturile ar putea acoperi costuri precum: chirii și utilități, achiziții de echipamente pentru desfășurarea activității. Această metodă este intens utilizată de alte state membre UE, pentru a cataliza implicarea partenerilor sociali în administrarea de piețe și pentru a implementa anumite politici publice care vizează mediul socio-economic. Se pot acorda astfel de granturi din fonduri publice, dar și din fonduri structurale, prin realizarea licitațiilor de proiecte dedicate", se afirmă în document.
O altă intenție este reluarea procedurilor de înființare a tribunalelor specializate pentru litigii de muncă. Un proiect în acest sens a fost depus în Parlament în 2012, în urma unor discuții între conducerea Senatului și sindicate-patronate, dar nu a mai fost discutat nici de senatori, nici de către deputați.
Patronatelor și sindicatelor li se va mai promite că vor fi implicați în elaborarea Programului de Convergență care este transmis anual de Guvern la Comisia Europeană, cu includerea în anexa documentelor a punctelor de vedere exprimate de aceștia, dar și în analiza recomandărilor de țară primite de la Bruxelles.
