Subvențiile de stat pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe ar trebui înlocuite cu facilități fiscale pentru proprietarii care investesc în reabilitare, cum ar fi aplicarea unei cote reduse de TVA, se arată într-un raport al Curții de Conturi, în care se precizează că programul de reabilitare termică din București a avut costuri totale de 3,34 miliarde lei în perioada 2010-2014, suportate în proporție de 96% de primăriile de sector, care au contractat în acest scop împrumuturi împovărătoare.
Potrivit unui raport de audit al Curții de Conturi, în perioada menționată au fost reabilitate termic 2.248 de blocuri, reprezentând aproximativ 28% din blocurile de pe raza municipiului București.
Din totalul costurilor finalizării reabilitării acestora, cifrat la 3,34 miliarde lei, 96% (3,19 miliarde lei) a fost suportat de bugetele locale ale primăriilor de sector. De la bugetul central de stat s-au alocat 145,3 milioane lei, iar asociațiile de proprietari au plătit din buzunar doar 8,9 milioane lei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cheltuielile cu reabilitarea termică ale celor 6 primării de sector din Capitală au fost acoperite în proporție de 53% din împrumuturi interne și externe.
La nivelul sectoarelor, ponderea plăților efectuate din împrumuturi în totalul plăților efectuate pentru reabilitarea termică, în perioada auditată, a prezentat următoarea structură: sectorul 1 – 52%, sectorul 2 – 35%, sectorul 3 – 41%, sectorul 4 – 75%, sectorul 5 – 51% și sectorul 6 – 69%, se precizează în raportul Curții de Conturi.
"(...) trebuie avut în vedere că, prin această modalitate de finanțare, cresc foarte mult cheltuielile de reabilitare suportate de la bugetul local, prin adăugarea dobânzilor și a comisioanelor bancare și că aceste credite blochează pe viitor planurile de investiții ale sectoarelor, prin direcționarea veniturilor bugetare prioritar pentru acoperirea datoriei publice. De asemenea, având în vedere că multe credite au fost contractate în valută și cu dobândă variabilă în funcție de evoluția EURIBOR, există riscuri semnificative să nu poată fi restituite, în cazul unor evoluții nefavorabile ale cursului bancar, cu consecința perturbării funcționării și realizării activității primăriilor", se afirmă în documentul citat.
În alte țări UE s-a aplicat TVA redusă
În consecință, Curtea de Conturi recomandă identificarea, pe baza specificului național, precum și a exemplelor de bună practică din țările membre UE, a unor măsuri și politici fiscale, de natură a stimula pe termen mediu și lung proprietarii de apartamente și imobile să efectueze lucrări de reabilitare termică a acestora.
"Avantajul adoptării unor măsuri fiscale și de modificare a legii privind autorizarea construcțiilor va fi scăderea efortului bugetar și a presiunii fiscale asupra bugetelor locale, generat de suportarea integrală a cheltuielilor de reabilitare termică a blocurilor, urmare a cointeresării proprietarilor în efectuarea lucrărilor de reabilitare și eficientizare termică a imobilelor din surse proprii", arată Curtea de Conturi.
Potrivit acesteia, spre deosebire de România, alte state UE au adoptat soluții și politici fiscale pentru stimularea reabilitării termice a locuințelor, plecând de la premisa că nu pot fi suportate de la buget cheltuieli pentru modernizarea unor imobile neaflate în proprietatea statului, acesta intervenind numai prin alte facilități fiscale, de natură a impulsiona proprietarii de imobile în efectuarea unor lucrări pentru eficientizarea energetică a clădirilor.
În acest sens, Curtea de Conturi dă exemplele Sloveniei și Poloniei, care au stabilit, pentru renovarea și reabilitarea clădirilor și apartamentelor, utilizarea de cote reduse de TVA, de 8,5%, respectiv 8%. De asemenea, în Cipru, rata redusă de TVA de 5% se aplică pentru renovarea și repararea locuințelor private cu o vechime mai mare de 3 ani, iar de la 1 noiembrie 2011, aceeași rată redusă se aplică și pentru cumpărarea sau construcția de către persoane eligibile a primei lor locuințe principale.
Incoerență legislativă creează discriminare
Instituția remarcă și faptul că programul de reabilitare termică a blocurilor a fost blocat în perioada în care era prevăzută achitarea unei cote părți de către proprietari.
Mai mult, spune Curtea de Conturi, datorită incoerenței legislative în domeniul reabilitării termice, "au fost create tensiuni sociale și discriminări între persoanele care au beneficiat gratuit de reabilitare și cele care au suportat o cotă parte, existând numeroase procese prin care proprietarii cer restituirea sumelor achitate în contul reabilitării".
Această situație a fost generată, în opinia Curții, de o altă lacună legislativă, anume neclarificarea condiției suportării de la bugetul local a cotei care revenea asociației de proprietari, prevăzută ca excepție de la regulă și deci ca situație excepțională, pentru care Consiliul Local trebuia să stabilească reguli și criterii de încadrare.
"Menționăm că toate sectoarele din București au stabilit ca suportarea cotelor care revin proprietarilor să se facă de la bugetul local pentru toți beneficiarii, nefiind stabilite baremuri sau criterii în funcție de veniturile acestora, astfel ca aceste facilități să fie adresate numai persoanelor defavorizate sau care nu au posibilități pentru a suporta aceste cheltuieli. Facem precizarea că, începând cu noiembrie 2012, a devenit obligatorie suportarea unei cote de minim 10% de către asociațiile de proprietari, prin instituirea unei taxe de reabilitare pe o perioadă de maxim 10 ani", se mai precizează în raport.
Facturi mai mici la încălzire
Curtea de Conturi mai arată că, potrivit datelor preluate din certificatele de audit energetic înainte și după realizarea lucrărilor de reabilitare termică, în majoritatea cazurilor consumul anual specific de energie pentru încălzire a scăzut cu mult sub 100 KWh/mp/an la blocurile reabilitate termic.
La nivelul sectoarelor municipiului București, programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe și-a atins scopul, spunea Curtea, în sensul că, în prezent, consumul specific pentru blocurile reabilitate termic se situează în medie la valoarea de 69 KWh/mp, cu mult sub ținta de 100 KWh/mp stabilită de legislația în vigoare.
"Prin reducerea consumului anual specific de energie pentru încălzire s-a realizat și reducerea dioxidului de carbon evacuat în atmosferă cu 40% corespunzător fiecărui bloc de locuințe reabilitat conform datelor înscrise în certificatele energetice", se mai spune în raport.
RADET consumă în pagubă la fel de mult
Pe de altă parte, la nivelul municipiului București, această economie nu se regăsește și într-o reducere comparabilă a consumurilor energetice ale RADET, deci scopul programului de reducere a consumurilor energetice și a emisiilor de gaze cu efect de seră nu a fost decât parțial realizat.
"Se poate concluziona mai degrabă că programul nu a fost economic și eficient, neputându-se cuantifica care este economia realizată pe seama reabilitărilor termice, coroborate cu celelalte elemente care pot influența consumurile de energie termică (nivelul mediu al temperaturilor și celelalte fenomene climatice, numărul debranșărilor de la sistem, precum și pierderile tehnologice pe rețele sau puncte termice, care în cazul RADET. sunt de peste 20%)", se mai menționează în document.
Curtea de Conturi a constatat, în perioada auditată, abateri de la legalitate și regularitate care însumează 9,06 milioane lei, din care unele cauzatoare de prejudicii, pentru care au fost încheiate procese verbale de constatare. "Prejudiciile constatate au fost recuperate integral în timpul auditului", precizează Curtea.
Astfel, au fost constatate prejudicii în valoare totală de 4,27 milioane lei, din care plăți nelegale de 3,94 milioane lei, la care se adaugă accesorii de 326.910 lei, reprezentând valori acceptate la plată și decontate prin situații de lucrări în care au fost cuprinse cantități de lucrări neexecutate.
