Cinematograful Patria, loc emblematic pentru București și care funcționează neîntrerupt din 1935, a fost închis pe termen nelimitat, din cauza noii legi care scoate firmele din spațiile aflate la parterul blocurilor cu risc seismic, despre care Profit.ro a relatat, în premieră, încă din octombrie, insistând în repetate rânduri asupra importanței și impactului.
Cinematograful se află în patrimoniul regiei Romania Film.
Reprezentanții cinematografului, aflați încă în sediu, au declarat pentru Profit.ro că spațiul va fi închis până când va fi efectuată o nouă expertiză a clădirii în care funcționează, fără să poată estima însă o dată exactă în acest sens.
Ei au precizat că nu se vor muta într-un alt spațiu, astfel că, practic, începând de marți, 24 noiembrie 2015, cinematograful Patria încetează să existe pe termen nelimitat.
Spațiul urma să găzduiască în luna decembrie și câteva concerte, pentru care au fost ridicate deja panouri publicitare, în vitrină fiind încă păstrate afișele și pentru filmele programate anterior să fie rulate în aceste zile.
Cinema Patria a funcționat până în prezent în blocul Aro, construit de arhitectul Horia Creangă în intervalul 1931-1933, inclus pe lista monumentelor istorice din București, dar și încadrat astăzi în categoria de risc seismic I pericol public, deci cu risc foarte ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur de intensitate mare.
Cinematograful a început să funcționeze în această clădire din ianuarie 1935, cu denumirea de "Cinematograful Aro". Sala nu a fost folosită la acel moment doar pentru filme, ci a găzduit și un concert al Filarmonicii susținut de renumitul violoncelist spaniol Pablo Casals, cu George Enescu dirijor.
Din1948, cinematograful a fost redenumit "Patria" de către regimul comunist.
Și Teatrul Nottara a decis, luni seara, să își suspende activitatea, din cauza aceleiași legi. Și Teatrul Foarte Mic din București, aflat pe Bulevardul Carol, a anunțat că își suspendă activitatea, imobilul în care funcționează fiind încadrat în riscul seismic I.
De asemenea, o treime dintre localurile din Centrul Vechi al Capitalei, din totalul celor aflate în clădiri cu risc seismic ridicat în această zonă, au fost închise, iar patronii caută alte spații, unele restaurante limitându-și activitatea la servicii de catering și restricționând accesul publicului.
În Centrul Vechi funcționează, în clădiri cu risc seismic gradul I și II, alte aproximativ 20 de localuri, fiind foarte posibil ca și o parte dintre acestea să fie închise.
În total, însă, în toate clădirile din Centrul Vechi, nu doar în cele cu risc seismic ridicat, funcționează aproximativ 200 de localuri.
Legea care scoate magazine, restaurante și alte unități comerciale din spațiile în care lucrează, dacă acestea sunt la parterul clădirilor cu risc seismic gradul I sau II, anunțată în premieră de Profit.ro încă din octombrie, interzice activitățile permanente și/sau temporare în spațiile publice cu altă destinație decât cea de locuință din imobilele cu risc seismic, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de consolidare a imobilelor.
Argumentul invocat este "creșterea nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției în care se află acele spații", dar fără să fie impuse alte obligații decât cele actuale pentru începerea lucrărilor de consolidare.
În prezent, pentru clădiri cu gradul I risc seismic, lucrările sunt finanțate de stat, dar proprietarii trebuie să restituie contravaloarea acestor lucrări în rate lunare egale, eșalonate pe 25 de ani, exceptați fiind doar proprietarii cu venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câștigul salarial mediu net pe economie.
Conform Primăriei Capitalei, unii proprietari nu sunt de acord nici cu soluția tehnică, pe motiv că aceasta le-ar afecta configurația spațiilor.
Autoritățile cred că locatarii unui imobil încadrat în risc seismic vor accepta mai ușor să înceapă consolidarea blocului pentru a nu pierde pe termen lung banii încasați de la firmele care lucrează la parter. Aceasta deoarece firmele care ocupă spații la parterul unui bloc contribuie la cheltuielile cu utilitățile pentru părțile comune, reparațiile și salariile membrilor asociației de proprietari. Prin scoterea din clădire a acestor firme, factura la întreținere a fiecărui locatar al blocului va crește.
La începutul acestui an, și oficialii din Primăria Capitalei se gândeau să interzică orice forme de comerț la parterul blocurilor, precizând însă că se referă la cele încadrate în clasa I de risc seismic, dacă firma nu are o semnătură notarială a proprietarului care, conștient de pericolul de prăbușire a imobilului, să își asume responsabilitea penală în cazul unui cutremur.
Ei arătau că și firmele refuză consolidarea unui bloc, în solidar cu proprietarii de locuință, deoarece activitatea comercială ar fi întreruptă în perioada execuției și nu vor putea fi realizate venituri din care să fie plătite lunar cheltuielile impuse de lucrări.
În București sunt 374 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 190 prezintă pericol public. În clasa II de risc seismic sunt încadrate 302 clădiri.
Conform datelor transmise de către Primăria Capitalei, dintre acestea au fost consolidate, în ultimii zece ani, doar 42 de clădiri din clasa I de risc seismic.
În ultimii ani, experții tehnici au atenționat în repetate rânduri că numeroase imobile, în principal din București, sunt în pericol iminent de prăbușire la un cutremur, dar Guvernul a redus constant cuantumul fondurilor de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor.
În 2006, experții au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic trebuie considerate de interes național, deoarece un cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 sau 1940 poate produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp și a numărului mai mare de imobile grav afectate de seisme de-a lungul timpului.
Ei au atenționat atunci că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate sunt aproximativ 3.000 de imobile, dintre care 600 în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în București, precum și în județele aflate sub influența zonei sesimologice din Vrancea, Banat și zona Făgărașului.
În urmă cu patru ani, un studiu al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenționa că pagubele pe care le-ar provoca în sectorul rezidențial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condițiile în care valoarea totală a locuințelor la nivel național este de 105,6 miliarde de euro.
Cutremurul din 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a generat pierderi de peste 2 miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.
