Ministerul Energiei deschide miercuri, 9 septembrie, la ora 10:00, ofertele primite la licitația organizată pentru achiziția de servicii de recrutare de personal în vederea selectării și plasării administratorilor în consiliile de administrație sau de supraveghere ale companiilor cu capital integral sau majoritar de stat la care Ministerul Energiei are calitatea de autoritate publică tutelară, precum și la regiile autonome aflate sub autoritatea instituției.
Termenul-limită de depunere a ofertelor a fost marți, 8 septembrie, ora 12.
Potrivit fișei de date a achiziției, Ministerul Energiei va încheia un acord-cadru cu minim 3 și maxim 5 firme de head-hunting, cu o durată de 4 ani, valoarea totală estimată a acordului fiind echivalentul în euro al sumei de 4,274 milioane lei, din care pentru anul în curs este bugetată suma de 1,068 milioane lei. Finanțarea se va asigura din bugetul aferent activității de privatizare a ministerului.
Pentru fiecare contract subsecvent atribuit în baza acordului-cadru, se va relua competiția între firmele semnatare ale acordului, se menționează în fișa de date.
Firmele semnatare trebuie să se ocupe de recrutarea de membri în CA-urile companiilor de stat aflate în subordinea Ministerului Energiei inclusiv în cazul locurilor devenite vacante ca urmare a revocării titularilor, a renunțării de către aceștia la mandat sau a vacantării respectivelor locuri de membru din alte cauze.
Ministerul apreciază că va finaliza evaluarea ofertelor până pe 22 septembrie, iar data estimată de semnare a acordului-cadru este finalul acestei luni. Inițial, licitația fusese lansată în iulie, iar data estimată de semnare a acordului-cadru era 19 august.
Dacă membrii CA sunt demiși din vina lor, plătește firma de recrutare
"Operatorii economici semnatari ai acordului-cadru acceptă clauza de ultraactivare a contractului subsecvent în situația încetării mandatului persoanei/persoanelor selectate și plasate din motive care țin de forța majoră sau din motive imputabile persoanei/persoanelor selectate. Ultraactivarea contractului nu va presupune costuri suplimentare de nici un fel în sarcina societăților la care Ministerului Energiei este autoritate tutelară", se precizează în fișa de date a achiziției.
Astfel, potrivit caietului de sarcini, firma de recrutare se va obliga să garanteze ocuparea postului timp de 12 luni de la data începerii efective a activității candidatului propus în cadrul societății, iar orice înlocuire a candidatului, necesară din motive neimputabile Ministerului Energiei și/sau societății pentru care se face recrutarea, se va face de către firma de recrutare, care-și va asuma toate costurile aferente.
Criteriul de atribuire a acordului-cadru este "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", iar la factorii tehnici de evaluare sunt luate în calcul numărul de persoane recrutate pentru funcții de conducere în Europa, SUA și Canada în cadrul unor companii cu cifră de afaceri anuală mai mare de 500.000 de euro începând cu anul 2013, precum și prezența în România, fiind preferați ofertanții care asigură toate serviciile în mod direct sau prin intermediul unei filiale sau subsidiare de pe teritoriul României.
Ministerul Energiei precizează că achiziția de servicii de head-hunting se face conform prevederilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. În actul normativ citat se stipulează că desemnarea membrilor consiliilor de administrație ale acestor întreprinderi, inclusiv a reprezentanților autorității publice tutelare și ai Ministerului Finanțelor Publice, se poate face de către un expert independent, persoană fizică sau juridică specializată în recrutarea resurselor umane, ale cărui servicii sunt contractate în condițiile legii.
Statul revine în forță în energie
Aceste măsuri vor fi luate prin derogare de la legislația în vigoare privind privatizarea, care prevede o serie de interdicții referitoare la conduita instituțiilor publice implicate în ceea ce privește cumpărarea de acțiuni emise de operatorii economici, dar și participarea acestora la majorarea capitalului social al societăților, fapt ce conduce la un tratament discriminatoriu al statului în raport cu ceilalți acționari, susținea Ministerul Energiei.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG, aceste restricții au în vedere principiul diminuării participațiilor statului în economie, sens în care instituțiile publice implicate sunt obligate să acționeze cu respectarea acestui principiu, existând inclusiv interdicția instituțiilor publice, statuată prin lege, potrivit căreia "Instituțiile publice implicate nu pot aloca fonduri și nu pot acorda credite societăților comerciale; de asemenea, ele nu pot cumpăra acțiuni emise de societăți comerciale ori active, cu excepția cazurilor prevăzute de lege".
"Aceste restricții împiedică însă statul să acționeze ca un acționar veritabil, neputând să își exercite in integrum drepturile conferite de lege, și nici sa acționeze, în același timp, ca un investitor privat prudent, cu respectarea normelor comunitare în materie de concurență", se spunea în document.
Bani grei în joc
Ministerul Energiei deține, în numele statului român, acțiuni la un număr de 29 de companii din domeniul energiei și resurselor energetice, din care la 10 este acționar unic, la 9 este acționar majoritar și la 8 – minoritar, controlând, în plus, două regii autonome.
Statul a încasat în total dividende de 1,6 miliarde lei din profitul pe 2014 al societăților energetice la care este acționar, cu 8% mai mult decât în exercițiul financiar anterior, 2013 (1,48 miliarde lei). Suma reprezintă peste 56% din totalul dividendelor repartizate de aceste societăți din profitul realizat anul trecut, total care se cifrează la 2,84 miliarde lei, potrivit unui raport privind evoluția și performanța activității regiilor autonome și societăților la care Ministerul Energiei deține calitatea de autoritate publică tutelară, raport întocmit de Direcția Generală Societăți Comerciale din cadrul ministerului.
Pentru exercițiile financiare 2013 și 2012, totalul dividendelor cuvenite statului român din profitul realizat de societățile energetice la care este acționar s-a cifrat la 1,48, respectiv 1,34 miliarde lei.
Din profitul pe 2014 al companiilor energetice la care statul este acționar, cele mai mari dividende au fost plătite la buget de către Romgaz (849,94 milioane lei), Hidroelectrica (326,68 milioane lei), OMV Petrom (130,93 milioane lei) și Electrica (119,36 milioane lei).
În ultimii ani, dividendele încasate din profiturile companiilor pe care le controlează au devenit o sursă tot mai consistentă de venituri pentru statul român. Prin legea bugetului pe anul acesta, statul estimează venituri din dividende de 2,35 miliarde lei, ceea ce înseamnă peste 2% din veniturile totale prevăzute pentru 2015. Bugetul pe 2014 prevedea venituri din dividende de 1,97 miliarde lei, în creștere de la 1,91 miliarde lei anul anterior.
Pe de altă parte, la 31 decembrie.2014, un număr de 13 societăți din portofoliul Ministerului Energiei aveau arierate față de bugetele statului și alte plăți restante în valoare totală de 2,33 miliarde lei. Cele mai mari restanțe sunt cele de la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, aflată în insolvență (1,17 miliarde lei), Complexul Energetic Hunedoara (363,97 milioane lei) și Electrocentrale București (259,4 milioane lei).
