Deficitul bugetar ar ajunge la 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2017 dacă vor fi aplicate majorările de salarii și de sporuri votate de Parlament, arată un raport al analiștilor ING, publicat marți. Premierul Dacian Cioloș a precizat, tot marți, că estimările Guvernului arată că măsurile ar impune cheltuieli suplimentare de 9 miliarde lei, însemnând 1% din PIB.
"Implementarea deciziilor menționate anterior (majorările salariale în sănătate și învățământ, precum și creșterea sporurilor acordate medicilor, votate de Parlament n.r.) și lipsa unor măsuri compensatorii ar duce deficitul bugetar pentru anul viitor la 4,4% din PIB, în condițiile în care deja sunt programate mai multe reduceri de taxe prociclice începând cu ianuarie 2017, prin Codul Fiscal", arată raportul ING.
Codul Fiscal în vigoare prevede, de la 1 ianuarie 2017, reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe stâlp și diminuarea accizelor pentru combustibili.
Analiștii ING consideră că și alte categorii de bugetari vor cere creșteri de salarii. "Notificarea Curții Constituționale de către Guvern sau retrimiterea înapoi în Parlament de către președinte sunt singurele posibile obstacole. Președintele a anunțat deja că va trimite înapoi spre reexaminare o lege care taie 102 taxe parafiscale (impact de 0,2% din PIB)", arată raportul.
CITEȘTE ȘI Proiectul PSD de eliminare a 102 taxe nefiscale, aprobat rapid de Senat. Guvernul a calculat un impact bugetar de 1,6 miliarde lei (0,2% din PIB) Proiectul de lege pentru eliminarea a 102 taxe nefiscale ar avea un impact negativ asupra încasărilor bugetare de 1,6 miliarde lei, a arătat ministrul Finanțelor, Anca Dragu.
”Din perspectivă bugetară, din ce-mi spunea doamna ministru de Finanțe, cu tot ce s-a votat în aceste ultime luni în pregătirea campaniei electorale, așa cum din păcate ne-a obișnuit, Parlamentul înainte de alegeri votează în toate direcțiile măriri de salarii fără calcule bugetare consistente. S-au cam adunat în jur de 9 miliarde de lei, deci peste un procent din PIB, care sunt împărțite în diferite direcții. Deci, pe de-o parte e un impact bugetar care înseamnă creșterea deficitului, ceea ce ar fi catastrofal pentru România, sau dacă nu și vrem să ținem limitele deficitului, (...) asta înseamnă reducerea investițiilor”, a declarant, marți, premierul Dacian Cioloș, la Adevărul Live.
În cazul în care măsurile vor fi aplicate, totuși, analiștii ING se așteaptă la tăierea puternică a investițiilor publice după alegeri.
Ținta de deficit bugetar pentru 2017, asumată în Strategia Fiscal-Bugetară 2016-2018, este de 2,7% din PIB, sub plafonul maxim admis pentru statele membre de 3% din PIB. În cazul depășirii plafonului, România va intra într-o procedură de deficit excesiv, declanșată de Comisia Europeană, care va impune măsuri de disciplină fiscală și va risca înghețarea unor fonduri europene.
