Curtea Supremă a SUA a respins cererea administrației Trump de a menține înghețate 2 miliarde de dolari în ajutoare externe aprobate de Congres.
Cu toate acestea, instanța nu a precizat imediat când trebuie eliberați banii, permițând Casei Albe să continue să conteste în instanțele inferioare, subliniază CNN.
Ordinul instanței nu a fost semnat, ceea ce este tipic atunci când judecătorii acționează în cazul cererilor de urgență. Acesta precizează doar că judecătorul de instrucție, care a ordonat guvernului să reia plățile, „va trebui să clarifice ce obligații trebuie să îndeplinească guvernul”, scrie New York Times.
Administrația americană a suspendat ajutorul pe 20 ianuarie, în prima zi de mandat a președintelui Trump. Beneficiarii și alte organizații non-profit au intentat două procese în care au contestat înghețarea ca fiind o decizie neconstituțională care a zădărnicit alocările Congresului pentru Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), arată Hotnews.
„Impactul acestei conduite ilegale nu poate fi supraestimat: asupra organizațiilor mari și mici forțate să își închidă programele și să concedieze angajații; asupra copiilor înfometați din întreaga lume care vor rămâne fără hrană; asupra populațiilor din întreaga lume care se confruntă cu boli mortale; și asupra ordinii noastre constituționale”, au scris avocații Global Health Council, care grupează organizații din domeniul sănătății, într-unul dintre procese.
Judecătorul Amir Ali de la Curtea Federală Districtuală din Washington, care a fost numit în funcție de fostul președinte Joe Biden, a emis un ordin de restricție temporară pe 13 februarie care interzice oficialilor administrației să pună capăt sau să întrerupă plățile de bani alocați în cadrul contractelor care au fost în vigoare înainte ca Trump să preia funcția.
Acesta a declarat că administrația nu a oferit nicio explicație pentru suspendarea generală a ajutoarelor pe care Congresul le ordonase să fie plătite. Dar oficialii administrației au părut să se sustragă, dacă nu chiar să sfideze acest ordin, afirmând că au dreptul de a continua să efectueze o analiză de la caz la caz a subvențiilor și contractelor și să oprească sau să aprobe cheltuielile pe rând.
Administrația Trump a dezvăluit în documentele depuse în instanță în acest caz că încearcă să înghețe mai mult de 90% din fondurile USAID pentru ajutor extern.
„În total, aproape 5.800 de programe USAID au fost reziliate, iar mai mult de 500 de programe USAID au fost păstrate”, se arată într-un document al administrației.
„Valoarea maximă totală a programelor păstrate este de aproximativ 57 de miliarde de dolari”, se arată în document.
Programele de ajutor din întreaga lume au fost oprite din cauza înghețării ample a finanțării și a revizuirii a miliarde de dolari de asistență. De asemenea, aceasta survine în contextul în care administrația Trump a concediat majoritatea angajaților USAID.
USAID a contribuit la finanțarea presei independente în Europa de Est, iar acum multe instituții de presă sunt afectate de acțiunile lui Donald Trump împotriva agenției. Ungaria, Bosnia, Georgia se numără printre țările cele mai afectate. Pierderea fondurilor afectează capacitatea mass-media din aceste țări de a trage la răspundere puterea tentată de tendințe autoritariste sau de corupție, relata anterior Reuters.
La o întâlnire editorială din 10 februarie a publicației maghiare de investigații Atlatszo, jurnaliștii au discutat despre modul în care ar putea strânge bani după ce subvențiile lor de la intermediarii USAID au fost oprite pe fondul eforturilor președintelui american Donald Trump de a închide agenția.
„Fără aceste fonduri ar fi foarte greu să menținem presa independentă aici (în Ungaria)”, a declarat pentru Reuters Tamas Bodoky, redactorul-șef al Atlatszo, adăugând că vor căuta noi donatori și vor încerca să crească crowdfunding-ul.
Atlatszo, o publicație non-profit înființată în 2011, a publicat investigații privind corupția, oligarhii maghiari apropiați de guvern și soarta fondurilor UE, printre altele. Bodoky a declarat că USAID a finanțat indirect aproximativ 10-15% din bugetul său în 2023 și 2024.
Decizia lui Trump - mai întâi de a îngheța majoritatea fondurilor plătite de USAID timp de 90 de zile și de a pune majoritatea personalului său în concediu tehnic, apoi de a-i cere miliardarului Elon Musk să reducă dimensiunea agenției - a provocat haos pentru ONG-uri și proiecte umanitare din întreaga lume.
În timp ce Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) distribuie miliarde de dolari în ajutoare umanitare, aceasta a fost, de asemenea, implicată în multe alte proiecte, inclusiv în cele menite să consolideze societatea civilă și democrația în întreaga lume.
USAID a deschis noi programe în Europa Centrală la sfârșitul anului 2022, sprijinind inițiativele conduse la nivel local pentru a consolida instituțiile democratice și mass-media independente - spre marea nemulțumire a prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban, un aliat al lui Trump care a salutat mișcările președintelui SUA împotriva agenției.
Deși soarta finală a multor programe USAID rămâne incertă, administrația Trump a indicat deja că nu consideră că sprijinirea jurnalismului în țările în care grupurile pentru drepturile omului spun că libertatea presei este limitată reprezintă o bună utilizare a fondurilor publice americane.
„Stânga radicală din SUA a folosit banii contribuabililor americani pentru a finanța partide politice și mass-media de extremă stânga din întreaga lume”, a scris Musk pe X la 29 ianuarie.
Atât Musk, cât și Trump au calificat USAID drept „coruptă”, fără a furniza dovezi.
Demersurile lui Trump împotriva USAID l-au determinat pe Viktor Orban să declare, la 7 februarie, că dorește să elimine toate „rețelele străine” ale ONG-urilor și mass-media critice la adresa guvernului său, alimentând temerile că acest lucru îl va încuraja pe el și pe alte guverne iliberale să pună în aplicare măsuri de reprimare a presei pe care o consideră neprietenoasă. „Nu se poate permite ca banii din străinătate să influențeze politica maghiară și vom aplica acest lucru în mod legal, iar cei care sunt complici la acest lucru vor suporta consecințele legale”, a declarat Orban, care se confruntă cu o provocare electorală în 2026, pe fondul unei economii în dificultate.
Orban a transformat peisajul media din Ungaria în ultimii 14 ani. Mass-media de stat a fost plasată sub controlul deplin al guvernului, iar mai multe instituții media private au fost închise sau preluate de proprietari favorabili guvernului. Controlul strict al mass-media l-a ajutat pe Orban să câștige ultimele trei alegeri cu o victorie zdrobitoare.
LIBERTATEA PRESEI, ÎN PERICOL
În 2024, Ungaria se situa pe locul 67 în clasamentul mondial al libertății presei (World Press Freedom Index), în scădere de la locul 23 în 2010, când Orban a preluat puterea, clasarea sa fiind cu mult sub cea a Poloniei sau a Republicii Cehe.
Georgia și Bosnia - alte două țări est-europene puternic afectate de eforturile lui Trump de a desființa USAID - s-au clasat anul trecut pe locurile 103 și, respectiv, 81 în ceea ce privește libertatea presei.
Asociația „Umbrella”, cu sediul la Sarajevo, un centru pentru 13 mass-media non-profit implicate în jurnalismul de investigație în Balcani, se numără printre organizațiile care așteaptă să afle dacă donațiile USAID vor fi reluate după înghețarea finanțării de 90 de zile impusă de Trump.
„Dacă donațiile SUA către mass-media din Bosnia și Herțegovina ar fi oprite (definitiv), unele dintre acestea ar fi forțate să își reducă domeniul de activitate... reducând numărul de articole serioase despre corupție, crimă organizată și abuz de putere”, a declarat directorul Umbrella, Milica Samardzic.
Paulina Milewska, cercetător la Institutul Universitar European din Florența, Italia, a menționat, de asemenea, riscul ca instituțiile media care pierd finanțarea USAID să fie nevoite să reducă acoperirea mai profundă a subiectelor.
În timp ce guvernul SUA ajută de mult timp la finanțarea organizațiilor media din întreaga lume, Europa de Est a fost întotdeauna un punct de interes major, încă din timpul Războiului Rece, când CIA a ajutat la înființarea unor instituții care să influențeze opinia publică împotriva comunismului.
La 9 februarie, Musk a cerut închiderea Radio Europa Liberă (RFE) - care a fost finanțată din 1950 din fonduri guvernamentale americane separate de USAID - afirmând că este o „relicvă a trecutului”. Într-un răspuns trimis prin e-mail către Reuters, RFE a refuzat să comenteze.
După înghețarea USAID, Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ) a îndemnat instituțiile și fundațiile europene să se mobilizeze în sprijinul pluralismului media și al jurnalismului independent, afirmând că măsura lui Trump va provoca „haos în ecosistemul media din peste 30 de țări din întreaga lume, inclusiv multe țări europene”.
Printre acestea se numără Georgia, unde zeci de mii de oameni protestează de luni de zile la adresa unui guvern pe care îl consideră pro-rus și autoritar și care a suspendat negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Printre instituțiile media de acolo afectate de decizia lui Trump se numără site-ul de știri în limba engleză OC-Media, care a declarat că a pierdut finanțarea pentru trei proiecte susținute de USAID.
„Fără jurnalism independent, nu va exista nimeni care să ceară socoteală puterii”, a declarat co-fondatorul său, Dominik Cagara.
