EXCLUSIV În timp ce taie comisioanele administratorilor și îi obligă să aducă mai mult capital, Guvernul susține în scris că apreciază evoluția fondurilor de pensii private

Guvernul susține că apreciază că evoluția fondurilor de pensii administrate privat a fost favorabilă de la lansare și consideră că, pe fondul maturizării acestora, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuie să ia în considerare dezvoltarea unei abordări strategice pentru dezvoltarea ulterioară a sectorului, se arată în Planul național de adoptare a monedei euro, prin care România își asumă obiectivul de adoptarea a monedei euro în anul 2024. Pe de altă parte, în fapte, Executivul a tăiat din comisioanele administratorilor de fonduri de pensii și îi obligă să aducă la capitalul social suma de 3,7 miliarde de lei.

“Evoluția fondurilor de pensii administrate privat, atât Pilonul 2, cât și Pilonul 3, a fost favorabilă pe întreaga perioadă de la lansare și până în prezent. Datorită prevederilor legislative prudente și mecanismelor adecvate de funcționare, sistemul a cunoscut o dezvoltare permanentă în condiții de soliditate financiară și siguranță pentru participanți”, se arată în document.

CITEȘTE ȘI Orange, Telekom și Vodafone se unesc din nou și cer Guvernului anularea prevederilor din OUG 114 privind comunicațiile, atenționând că investițiile în rețele sunt reduse cu 100 milioane de euro, iar industria riscă să fie dezechilibrată

La finele anului 2018, activele nete ale celor 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul 2) însumau 47,576 miliarde de lei, de la 39,741 miliarde de lei la 31 decembrie 2017. La debutul sistemului, în luna mai 2008, fondurile Pilon 2 au avut active de 86,45 milioane de lei, conform datelor ASF.

Numărul celor care contribuie la Pilonul 2 se situează la 7,25 milioane de participanți, de la 4,156 milioane în luna mai 2008.

Fondurile de pensii private facultative (Pilonul 3) au debutat în luna mai 2007 și, la finele anului 2018, aveau 472.160 de participanți și active nete de 1,99 miliarde de lei.

“Având în vedere tendințele ultimilor ani pe piețele financiare și perspectivele pe termen mediu (nivelul redus al randamentelor intrumentelor cu venit fix, volatilitatea prețurilor bursiere ale activelor, evoluția inflației etc), trebuie menționat efortul de creștere a eficienței fondurilor de pensii și de adaptare a politicilor de investiții la condițiile de piață, menținând un grad foarte ridicat de protecție pentru participanți. Astfel, fondurile de pensii ar trebui dezvoltate în continuare, iar constrângerile privind regimul lor de investiții revizuite periodic. După 10 ani de existență, fondurile de pensii din Pilonul 2 încep să se maturizeze, iar în acest context este necesar ca ASF să ia în considerare dezvoltarea unei abordări strategice pentru dezvoltarea ulterioară a sectorului”, se afirmă în document.

În acest context, se mai arată, ASF trebuie să promoveze reglementări care să vizeze, simultan, atât creșterea eficienței funcționării sistemului, cât și protecția participanților.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Surpriză: Fiscul a fost subordonat Prognozei, controlată de SGG, unde Vâlcov este lider decizional. ANAF va primi liste cu firme de controlat și va trebui să explice eventuale refuzuri

La finele anului 2018, Executivul a adoptat o ordonanță prin care comisioanele administratorilor pensiilor private au fost diminuate, o parte din banii percepuți drept comision de contribuție urmând să revină tot statului, mai exact casei de pensii, iar contributorii, inclusiv cei la Pilonul II, vor avea posibilitatea retragerii anticipate, înainte de pensionare, prin aplicarea unei taxe de retragere de 2% din suma acumulată.

“La articolul 86, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

"Art. 86. - (1) Comisionul de administrare se constituie prin:

a) deducerea unui cuantum din contribuțiile plătite, dar nu mai mult de 1%, cu condiția ca această deducere să fie făcută înainte de convertirea contribuțiilor în unități de fond, din care 0,5 puncte procentuale din suma totală ce face obiectul operațiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat să fie virată la Casa Națională de Pensii Publice;

b) deducerea unui procent din activul net total al fondului de pensii administrat privat, dar nu mai mult de 0,07% pe lună, astfel:

- 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflației;

- 0,03% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflației;

- 0,04% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflației;

-0,05% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflației;

- 0,06% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflației;

0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este peste 4 puncte procentuale peste rata inflației.", se arată în OUG 114/2018.

CITEȘTE ȘI Datele ANAF care contrazic duetul Vâlcov-Teodorovici - controalele din 2018 indică un comportament fiscal din ce în ce mai corect al firmelor

Pe lângă diminuarea comisionului de administrare, administratorii de fonduri de pensii trebuie să majoreze capitalul social cu cel puțin 3,7 miliarde de lei până la finele acestui an și să vină cu cel puțin jumătate din această sumă până la finele lunii iunie, conform OUG 114/2018.

"Art. 60. - (1) Capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul în lei, calculat și actualizat în raport cu valoarea contribuțiilor participanților, respectiv:

a) 5% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este sub 100 milioane euro;

b) 7% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este între 100 milioane euro și 500 milioane euro;

c) 10% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este peste 500 milioane euro;", se arată în actul normativ.

CITEȘTE ȘI Asociația administratorilor de pensii: Propunerile Guvernului pentru Pilonul II aruncă România în haos. Populația, economia și investitorii, grav afectați de noile măsuri propuse prin OUG

Astfel, liderul pieței, NN Pensii, cu un capital social de 75 milioane de lei în prezent, va fi obligat să își majoreze capitalul social cu 1,36 miliarde de lei, la 1,436 miliarde de lei, în condițiile în care a primit contribuții în administrare de 14,36 miliarde de lei în ultimii 10 ani.

Allianz-Țiriac Pensii trebuie să aducă la capitalul social suma de 869,15 milioane de lei, de la 32,37 milioane de lei în prezent, iar Metropolitan Life – 542,78 milioane de lei, de la nivelul actual de 26,41 milioane de lei.

Ceilalți patru administratori – Aegon, Generali, BCR și BRD – au nevoie de aporturi totale de peste 926 milioane de lei, din care Aegon – 361,23 milioane de lei și Generali – 301,57 milioane de lei. La Pilonul II cotizează peste 7 milioane de salariați, iar sumele acumulate în conturile individuale se ridică la 10 miliarde de euro.

În documentul de aderare la moneda europeană se vorbește și de introducerea sistemului de pensii ocupaționale, care “ar reprezenta un instrument complemetar la cele existente deja” și care “ar putea fi atractiv pentru anumite categorii de salariați datorită flexibilității mai mari și a faptului că și angajatorii contribuie la finanțarea fondului de pensii”.

De asemenea, documentul face referire la finalizarea legislației privind plata pensiilor private și introducerea produsului paneuropean de pensii.

“Produsul paneuropean de pensii reprezintă un proiect la nivel European ce se află încă în stadiul de discuții între statele membre și forurile europene implicate. Acest nou produs de pensie privată este menit să constituie o alternativă complementară la sistemele de pensii private care deja funcționează în statele membre, având avantajul că va oferi un mecanism similar de acumulare în vederea pensionării pentru toți cetățenii europeni. Totodată, proiectul este menit să sporească nivelul de convergență al sistemelor de pensii private din țările membre, operaționalizarea sa urmând să fie obligatorie”, se menționează în document.