O cercetare de piață arată diferențe importante de percepție cu privire la beneficiile de după aderarea la Uniunea Europeană. Deși creșterea economiei și a veniturilor reale e incontestabilă, doar 4 din 10 români din populația comercială crede că viața în România e mai bună decât era înainte de 2007. În schimb, în cincimea de populație cu cele mai mari venituri, (în care au intrat recent tot mai mulți bugetari) viața se vede mult mai bine, fiind similară din punct de vedere financiar cu a mediei europene. Românii sunt în general optimiști cu privire la viitor, deși creșterea economică e de așteptat să încetinească.
Categoria celor mai bine plătiți 20% dintre români câștigă de două ori mai mult decât populația generală, ceea ce le crește semnificativ aprecierea privind calitatea vieții perspectivele de viitor, arată datele cercetării „Tendințe în consumul financiar al românilor (Pareto report)”, realizate de The Engine și AHA Moments și prezentate de sociologul Manuela Mancaș, într-o conferință organizată de Banca Comercială Română, unul dintre beneficiarii studiului.
Studiul, care a cules răspunsurile de la 1.900 de respondenți în octombrie anul trecut, este structurat oarecum după principiul enunțat de economistul italian Vilfredo Pareto, care arată că acțiunile a 20% din populație au un impact suprareprezentat (de aproximativ 80%).
Populația României, în vederea realizării studiului, ajuns la a patra ediție, este structurată astfel: din totalul de 19 milioane de români, 9,2 milioane este populația în vârstă de 18-64 de ani, preponderent activă și utilizatoare de internet, adică publicul comercial extins (broad commercial target - BCT), publicul pe care îl adresează majoritatea companiilor în discursul și oferta lor, 20% din acest public comercial este populația Pareto, de 1,8 milioane de persoane.
Veniturile populației au fost calibrate anterior printr-un studiu pe 3.100 de persoane, astfel încât ponderea Pareto să nu fie extinsă artificial, arată Mancaș, cercetător cu 18 ani de experiență în industrie.
20% din populație, 40% din venituri
Studiul arată diferențe mari de venituri între cei 20% cei mai avuți români (din care sunt însă excluși superbogații, pentru a nu distorsiona datele), și restul populației active, cu acces la internet.
Venitul net pe gospodărie este de 14.382 de lei în rândul populației Pareto, față de 6.859 de lei în media generală. Veniturile individuale nete sunt de 8.090 de lei în rândul Pareto, față de 4.142 de lei în rândul populației generale.
„Românii trăiesc la standarde europene, ceea ce e o veste, așa, super-bună, dar, mai apare un dar, dar dacă fac parte din rândul publicului Pareto. Deci am ajuns la standarde europene dacă ne uităm la acest public de top 20%, unde evident că prosperitatea din zona financiară se manifestă și în alte lucruri ale vieții lor care îi fac să fie pe media Europei sau chiar peste media Europei”.
„Pareto câștigă, în medie, dublu față de populația generală. Și, atenție, aceasta este o medie. Dacă m-aș uita la vârful de 30% din Pareto, venitul personal mediu ajunge la 12.328 de lei, în rândul acestui public de vârf al vârfului”, adaugă Mancaș.
Geografic, populația românilor cu 20% cele mai mari venituri e cea a marilor orașe, în principal din regiunile macro Centru, Vest și București-Ilfov.
Populația Pareto declară că lucrează mai mult, în medie 7,7 ore pe zi, față de 5,9 ore în cazul populației generale, care însă petrece mai mult timp cu treburile casnice (3,5 ore, față de 2,5 ore în cazul Pareto).
73% din publicul Pareto are studii superioare. În rândul populației generale comerciale, procentul este de 42%. Media populației cu studii superioare în România este de 20-25%.
Ca particularitate, gospodăriile Pareto sunt mai mici, cu 3,2 membri vs. 3 în grupul general și locuiesc în același timp în case mai mari.
Bugetarii, tot mai mulți în rândul românilor cu venituri mari
„Anul acesta am observat, în rândul Pareto, o creștere importantă a ponderii sectorului public. Ei (angajații) reprezintă 33%. Are legătură cu creșterile salariale din ultimul an. Obișnuiau să reprezinte 24%. Asta afectează cumva și structura Pareto și mentalitatea, în anumite condiții”, spune Mancaș.
Salariile din sectorul bugetar crescuseră cu circa 20% în toamna anului trecut, comparativ cu anul precedent. Pensiile au fost și ele majorate cu un ritm chiar superior, totul în contextul unui an cu patru rânduri de alegeri.
Numărul salariaților din sectorul public a depășit 1,3 milioane anul trecut. Cele mai recente date de la Statistică arată că numărul total al salariaților este de 6,7 milioane, iar populația ocupată atinge mai puțin de 7,8 milioane.
Așadar, bugetarii români sunt suprareprezentați în publicul Pareto, deși, după datele de la INS reprezintă doar 20% din salariați și 17% din populația ocupată.
De altfel, în rândul populației generale din studiu, bugetarii reprezintă doar 15%.
„E interesant că acest public din zona publică a intrat în baza Pareto. Nu reușește să penetreze foarte bine high-Pareto, cum îi numim noi, Pareto de sus. Asta înseamnă că ajung la un nivel salarial ridicat, dar nu ultra-ridicat”, adaugă Mancaș.
În rândul populației generale, salariul mediu în sectorul privat este de 4.500 de lei, față de aproape 5.800 de lei în sectorul public. În publicul Pareto, salariul mediu este de aproape 8.400 de lei în sectorul privat și de 7.800 de lei în sectorul public, mai arată studiul.
Cei care menționează deschiderea de a-și schimba jobul sau de a urma o reconversie profesională în următorii 10 ani au un procent dublu dacă lucrează în mediul privat, față de cei care lucrează în sectorul public, explică Mancaș.
Creșterea economică indubitabilă vs. percepții
Produsul intern brut pe cap de locuitor, ajustat cu paritatea puterii de cumpărare, a crescut de la 39% din media UE în 2006, anul anterior aderării la UE, la 78% în 2023. De la penultimul loc din Uniune, România a sărit sau este la un nivel relativ egal cu Polonia, Ungaria, Slovacia, Croația sau Grecia.
La nivel de consum efectiv individual, cu 86% din media UE, România se plasa inclusiv peste Cehia.
„Datele macroeconomice arată un trend general ascendent în România pentru ultimii 20 de ani și evident și în perioada recentă. Sentimentul general al oamenilor nu oglindește întocmai această creștere. Și există un grad de pesimism sau de teamă, simt că lucrurile nu au avansat într-un ritm atât de alert precum au avansat”, spune Mancaș.
Cercetarea arată că în rândul populației generale doar 42% dintre respondenți cred că viața în România este mai bună decât înaintea aderării la UE. În rândul populației Pareto, ponderea crește la 60%, iar în rândul a ceea ce Mancaș numește „bula”, adică manageri și profesioniștilor în marketing, ponderea crește la 95%.
“Întrebăm oamenii ce cred și avem de multe ori provocarea aceasta: ei, dar omul spune una, dar face alta, percepțiile nu sunt atât de tangibile și de palpabile. Așa este, însă percepțiile stau la baza comportamentelor. Crezurile oamenilor vor genera comportamente, care la rândul lor vor genera date factuale”, spune Mancaș.
Cota unică, susținută puternic în „bulă”
Această „bulă” tinde să susțină cota unică de impozitare, în proporție de 78%, față de 50% Pareto și 38% populația generală.
La întrebarea care a căutat să facă o selecție cât mai strictă de valori, susține Mancaș, 43% din „bulă” susține incluziunea pentru persoanele LGBT, față de 16% în rândul populației Pareto și 18% în rândul populației generale.
“România în ultimii 20 de ani a avut o evoluție fulminantă. La un moment dat, în comparație de creșteri procentuale, eram între cele mai mari creșteri la nivel global. Creșterea a încetinit ușor în anii de pandemie”, adaugă cercetătoarea.
De ce nu cred românii într-o proporție mult mai mare că România a mers bine în de la aderarea la UE?
„Capacitatea oamenilor e limitată de a compara, pe un spectru atât de larg de timp. Oamenii, dacă stai la o discuție mai detaliată, își dau seama că străzile sunt mai bune, infrastructura e mai bună, mobilitatea de a călători, de a studia e mai mare. Însă spectrul comparației e mai redus pentru oameni, e legat de perioada recentă. În al doilea rând, discursul public nu a fost atât de intens spre zona asta – am crescut, avem una dintre cele mai mari creșteri economice din lume – s-a dus mai mult spre lucrurile pe care nu le-am făcut, care erau și ele multe. În general, un discurs negativ are lipici mult mai mare la public, și e o chestie naturală, oamenii rețin partea negativă și o perpetuează mai ușor decât partea pozitivă”, spune Mancaș.
Comparativ cu 2023, 34% dintre români cred că situația lor financiară s-a înrăutățit, situație în ușoară ameliorare față de anul precedent, când 50% considerau că o duc mai rău financiar. În cadrul populației Pareto, doar 23% considerau anul trecut că o duc mai rău, față de 32% în 2023.
„În funcție de pătura în care te afli, e posibil ca creșterea salarială să nu te fi prins cu același procent ca și media, fie să o atribui unor cheltuieli de bază, astfel încât să nu simți că lucrurile merg mai bine și îți crește calitatea vieții. În rândul Pareto, creșterile salariale nu se mai atribuie nevoilor de bază, se duc în alte sfere, și atunci sentimentul e unul mai proeminent legat de creșterea pe care o au”, spune Mancaș.
Ai recomanda România și altora?
La întrebarea dacă ar recomanda România ca țară în care să trăiască, adică un net promoter score, respondenții au oferit răspunsuri preponderent pozitive, cu o diferența între cei care ar recomanda România și cei care nu ar recomand-o de +13 (40% vs 27%). În 2023, scorul a fost -22 în rândul populației generale și -17 în rândul populației Pareto.
E posibil ca anii trecuți să fi fost atipici, spune Mancaș, pe fondul pandemiei, declanșării războiului în țara vecină și apoi inflației ridicate, iar acum lucrurile să fi revenit la normal.
Nicio surpriză: românii care câștigă mai mult sunt mai mulțumiți de viața lor
Pe o scală de la 0 la 10, populația generală evaluează la 6,6 calitatea vieții, față de 7,5 în cazul Pareto, și 7,8 în cazul high Pareto. De notat că populația generală include și populația Pareto, care-i ridică astfel media.
În rândul populației generale, 59% consideră că duc o viață bună și foarte bună, comparativ cu 79% în cazul populației Pareto.
S-a mărit ponderea celor din populația generală care spun că duc cea mai proastă viață, de la 5% la 10%. Pe de altă parte, în cazul populației high Pareto, ponderea celor care spun că duc o viață foarte bună a crescut de la 14% în 2022, la 22% în 2023 și 32% în 2024.
„Toată zona de creștere economică se simte mai proeminent în rândul celor cu venituri mai mari”, spune Manuela Mancaș.
Românii se așteaptă la o viață mai bună
Nota medie a populației generale în ceea ce privește calitatea vieții crește de la 6,6 în prezent la 7,6 în următorii 5 ani, cu 74% dintre respondenți așteptând ca lucrurile să fie bune și foarte bune (ponderea celor care răspund că anticipează o viață foarte bună crește de la 17% la 40%). În rândul populației Pareto, nota crește de la 7,5 la 8,1, cu ponderea celor care se așteaptă la o viață foarte bună care crește de la 20% la 47% (răspunsurile care arată o viață bună și foarte bună cumulează în prezent 79% și așteptările ajung la 87%). Pentru cei mai avuți, nota ajunge de la 7,8 la 8,4, ponderea celor care se așteaptă la o viață foarte bună ajungând de la 32% la 56%.
„Evident că optimismul crește odată cu veniturile. Și acesta este un alt lucru care ne face să spunem că zona aceasta de venituri este foarte importantă pentru a susține calitatea vieții și perspectivele asupra vieții. Cei care au venituri mai mari își deschid foarte tare orizonul posibilităților și merg înainte cu resurse parcă nelimitate”, spune Mancaș.
Cercetătoarea avertizează că o dinamică economică mai mică ar putea aduce noi deziluzii populației, ceea ce ar putea duce la găsirea unor vinovați, cum s-a întâmplat recent în povestea eșuată a boicotării supermarketurilor.
„Fericirea sau rezultatul final e diferența dintre realitate și așteptare. Dacă așteptarea e foarte sus, trebuie să prognozăm și ce o să se întâmple legat de starea și percepția românilor, mai ales că suntem într-un deficit de încredere în instituții, îndeosebi în instituțiile statului”, spune Mancaș.
Economia României este prognozată de BNR să intre într-un deficit de cerere agregată, după ce anul trecut consumul a fost stimulat excesiv, peste puterea de producție a economiei, ceea ce s-a văzut în creșterea importurilor. Înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor este de așteptat să reducă impusul de consum în acest an.
„Dacă noi am crescut în ritm accelerat și percepția este că nu s-a întâmplat chiar așa, este interesant de prognozat ce se va întâmpla în anii următori, când anticipăm că creșterea nu va mai fi atât de alertă. Are legătură cu deficitul bugetar, cu intrarea unei ponderi mult mai mari în sfera de pensionare după 2030 și cu alte coordonate, poate legate și de impredictibilitatea generală în spațiul economic și politic”.
Românii mai avuți au făcut de două ori mai multe achiziții majore
Între evenimentele pozitive din ultimul an, doar 13% din populația generală raportează o creștere a veniturilor, față de 23% din rândul populației Pareto. Totodată, ponderea celor care raportează o achiziție majoră este mai mare în rândul populației Pareto (18%) față de populația generală (11%). Evenimentul pozitiv cel mai des menționat este renovarea locuinței (26% și 28%). 13% dintre respondenții încadrați la Pareto au raportat o promovare la locul de muncă, față de 8% în cadrul populației generale.
Cei mai puțin avuți au de două ori mai multe dificultăți financiare
În ceea ce privește evenimentele negative, 32% din populația generală raportează dificultăți financiare în ultimul an, față de doar 16% în rândul populației Pareto. Populația generală raportează în proporție de 29% probleme de sănătate (23% Pareto), 18% probleme emoționale/mentale (similar pentru Pareto).
Valorile și timpul liber (pe telefon)
Valorile în viață raportate de cele două grupuri sunt similare în ceea ce privește familia, bunătatea, cinstea și respectul. În schimb, populația Pareto tinde să prețuiască mai mult loialitatea, responsabilitatea, prietenia și libertatea, precum și dezvoltarea personală, toleranța și creativitatea.
În ceea ce privește timpul liber, folosirea gadgeturilor este din ce în ce mai prezentă și generează o disonanță cognitivă în rândul unei populații care este orientată spre grup, către prieteni și familie.
„S-a împământenit în perioada recentă, nu numai la noi, acest obicei de a folosi foarte mult gadgeturile, și de fapt se transformă și într-o adicție. Îmi doresc foarte mult să stau cu cei dragi, cu familia, dar foarte des mă găsesc cu telefonul în mână”, spune Mancaș.
În ultimele două săptămâni, respondenții arată că în proporție de 71% au petrecut timpul pe social media (față de 81% din Pareto). 70% se uită la TV (75% Pareto), 67% ascultă muzică (70%), 63% gătesc (67%), 60% se plimbă (73%), 58% privesc streaming-uri (73%), 53% se joacă jocuri video (50%).
Doar 30% din populația generală citește presa, 29% dintre respondenți declară că au citit cărți în ultimele două săptămâni. În rândul populației Pareto, ponderile sunt de 42%, respectiv 43% - totodată, 46% au urmărit podcasturi.
În cine au încredere românii
Măsurat pe o scală strictă, de la 1 la 5, respondenții declară că au încredere într-o proporție mare și foarte mare astfel: Armată (46%), Protecția Consumatorilor (40%), Poliție (31%), ANAF (27%), serviciile de informații (24%), autoritățile locale (23%), autoritățile centrale (20%).
Populația Pareto tinde să aibă mai puțină încredere în autoritățile locale și centrale decât cea generală (19%, respectiv 14%).
Încrederea este relativ ridicată în Biserică (42%, dar mai redusă în rândul populației Pareto, la 37%).
Încrederea este destul de redusă în judecători (25%), procurori (18%), ONG-urile internaționale (24%, dar mai mare în rândul Pareto, la 32%), mass-media (21%), sindicate (19%).
Din rândul întreprinderilor, 56% dintre respondenți au încredere în companiile românești mari, 47% în supermarketuri, 45% în BNR, 43% în bănci, 31% în multinaționale, 26% în companiile mari de stat.
Încrederea este mai mare în spitalele private (47%), față de cele publice (26%).
