Economiile țărilor din Europa Centrală și de Est cresc la acest moment mai repede decât cele ale statelor din Vestul Europei.
Două exemple sunt România și Polonia, spune Geoff Gottlieb, reprezentantul FMI pentru statele ECE (Europa Centrală și de Est). În cazul României, „progresul este extraordinar”, consideră economistul Fondului Monetar Internațional.
El a făcut aceste declarații la conferința Euromoney, care are loc în capitala Austriei. Gottlieb a oferit și propria explicație pentru dinamica României și Poloniei, scrie Hotnews.ro
„Polonia și România sunt cu totul dintr-o altă poveste!”
România este la același nivel al venitului pe cap de locuitor cu cel al Coreei de Sud din urmă cu 15 ani. Iar ritmul de creștere este același cu cel al Coreei. „Deci progresul este extraordinar“, a spus reprezentantul FMI pentru statele din Europa Centrală și de Est.
În cazul Poloniei, venitul pe cap de locuitor de acum este la același nivel cu cel al Coreei de Sud din urmă cu 10 ani.
El a spus că mulți factori de decizie din această regiune sunt nemulțumiți că raportul lui Mario Draghi, fostul premier al Italiei și fost președinte al Băncii Centrale Europene, nu s-a concentrat și pe această zonă, reprezentantul FMI având și o explicație pentru asta:
„Mai mulți factori de decizie din regiune mi-au spus că sunt ușor enervați că raportul Draghi nu s-a concentrat și pe această regiune, fie pentru a oferi recomandări, fie pentru a se inspira de acolo. Dar este simplu de ce nu au făcut-o: economiile din această regiune sunt în creștere mult mai rapidă și nu aveau nevoie de un raport Draghi pentru Europa Centrală și de Est. Motivul principal este convergența. Convergența economică, la pachet cu apartenența la UE. Când veniturile unei țări sunt mai mici, ea poate împrumuta tehnologie din străinătate și poate apoi să o vândă vecinilor mai bogați”.
Pentru el nu e deloc surprinzător faptul că economia crește mult mai rapid în România și Polonia decât în Europa de Vest, dar, în același timp, admite că „există o mulțime de divergențe în țările din Europa Centrală și de Est”.
Gottlieb a dat în contrapondere exemplul Cehiei, care are un venit pe cap de locuitor practic neschimbat față de acum 7 ani. „Polonia și România sunt cu totul dintr-o altă poveste!” a adăugat el.
„Doamnelor și domnilor, acest lucru marchează sfârșitul erei globalizării așa cum am cunoscut-o!”
Prezent la conferința de la Viena, prim-vicepreședintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Jurgen Rikterink, a vorbit despre dificultățile prin care trece Europa de Vest.
„Lumea se află la o răscruce de drumuri, modelată de rezultate istorice ale alegerilor, intensificarea conflictelor, impactul schimbărilor climatice și adâncirea faliilor geopolitice. Un nou președinte american preia mandatul în doar câteva zile.
Dar alegerile continuă în multe țări din Europa Centrală și de Est, de exemplu, în România, Croația sau Albania. Războaiele continuă să facă ravagii în Ucraina și, de asemenea, în Orientul Mijlociu, în timp ce dezastrele naturale, inundațiile și incendiile din ce în ce mai intense continuă să curme vieți. Doamnelor și domnilor, acest lucru marchează sfârșitul erei globalizării așa cum am cunoscut-o!”, avertizează oficialul BERD.
Cererea externă de astăzi, în special cea venită din partea Vestului Europei, afectează acum perspectivele de creștere ale Europei Centrale și aduce cu siguranță noi provocări.
„Economia țării mele natale, Germania, are, fără îndoială, cel mai mare impact asupra regiunii. Fiind cea mai mare economie a Europei, modelul Germaniei bazat pe export este acum deosebit de vulnerabil”, spune Rikterink.
Creșterea în Germania va rămâne lentă din cauza dependenței sale istoric ridicate de energie ieftină, iar presiunile fiscale vor veni și dinspre exterior, mai mult decât în trecut, consideră el.
„Europa Centrală și de Est avea cândva forță de muncă ieftină. Acum nu mai e valabil. Ca să nu mai vorbesc de faptul că, desi oamenii tind să fie conștienți de schimbările climatice și consecințele sale, ar refuza să plătească mai multe taxe sau să renunțe la crearea de locuri de muncă pentru a trece la o tranziție verde. Cercetările noastre sugerează, de asemenea, că lucrurile ar putea să se înrăutățească înainte de a se îmbunătăți”, a mai afirmat oficialul BERD.
„Paharul poate părea pe jumătate gol, dar împreună îl putem reumple”, a încheiat într-o notă optimistă vicepreședintele BERD.
Problemele economiilor din regiunea CEE, dificultățile și presiunile provenite din tranziția către energia verde și perpectivele pentru 2025 sunt în centrul discuțiilor la Forumul Euromoney, care are loc în aceste zile la Viena. Discuțiile reunesc peste 1.700 de reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale, ai băncilor centrale și ai guvernelor din regiune, dar și oameni de afaceri sau oficiali ai Comisiei Europene.
