Numărul de permise de muncă acceptate anual de autoritățile române pentru străini non-UE a rămas relativ constant în ultimii ani, în schimb cererea "se rafinează". Astfel, dacă în urmă cu câțiva ani expații din Asia sau Africa ocupau aproape exclusiv posturi de muncitori necalificați, acum sunt lucrători străini non-UE și în domenii care presupun pregătire și calificare de top, arată Termene.ro.
Un exemplu ar fi sudorii de adâncime aduși din Vietnam pe salarii chiar și de 10.000 de lei, spune Vasile Andriescu, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
Stagnare în ultimii 3 ani
Pentru 2024, Guvernul a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători nou admiși pe piața forței de muncă, același ca în 2023 și 2024 și de douăzeci de ori mai mare ca în 2017 (5.500).
Vasile Andriescu consideră că numărul de avize disponibile pentru 2024 s-ar putea consuma până la finele anului, în timp ce o parte din firmele de recrutare spun că cererea ar fi de 3 ori mai mare, dar posturile nu pot fi ocupate din cauza condițiilor stricte impuse de autorități pentru importul de forță de muncă.
Situația ”la firul ierbii” e însă ușor diferită, în condițiile în care companiile care angajează s-au plâns de-a lungul anilor că unii dintre lucrătorii non-UE se adaptează greu din cauza diferențelor culturale sau a necunoașterii limbii engleze, iar alții folosesc România doar ca țară de tranzit și în câteva luni pleacă spre țările din Vest. În plus, au existat și cazuri în care autoritățile au depistat străini veniți în țară pentru trafic de persoane.
Un sfert din vize, anulate
De exemplu, în decembrie 2023, Ministerul Muncii anunța că Ministerul Afacerilor Externe eliberase, până pe 10 octombrie, 42.822 de vize pentru angajare în muncă și respinsese respinsese 11.388 cereri de eliberare a vizelor de lungă ședere pentru angajare în muncă/detașare. Totodată, 3.355 de astfel de vize au fost anulate.
”În același timp, aproape 82.000 de contracte individuale de muncă cu normă întreagă, active, au fost înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene până în 10 octombrie, iar datele înregistrate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că, în primele opt luni ale acestui an, 304.371 locuri de muncă au fost declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu s-au putut ocupa”.
În ultimii ani, am putea vorbi de o rafinare a procesului de recrutare. După cum explică Vasile Andriescu, ”companiile de la noi angajează străini în principal când nu găsesc pe piața locală. În plus se caută lucrători stabili, iar în prezent 80% dintre lucrătorii aduși din Asia sau Africa își mențin locul de muncă. Asta și pentru că procesul de recrutare este extrem de serios, poate dura chiar și un an, iar ca să găsim muncitori mergem chiar pe piețele de origine”.
Creștere a ofertei
Oficial, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a anunțat peste 30.000 de locuri vacante (destinate în proporție de peste 60% angajaților necalificați) la nivel național (30.748, conform celui mai recent comunicat, din decembrie), număr de două ori mai mic decât în urmă cu 6 ani (60.000 de locuri de muncă vacante în 2018).
Cele mai multe companii nu raportează locurile de muncă vacante și fac recrutare pe cont propriu sau prin firmele de profil.
Chiar dacă datele ANOFM nu reflectă fidel situația de pe piața muncii (necesarul de forță de muncă fiind estimat la câteva sute de mii) în ultimii doi ani au existat premise de creștere a ofertei dat fiind conflictul din Ucraina și, în special, date fiind majorările succesive de salariu minim: de la 2.550 de lei (brut) în 2022, la 3.700 de lei în prezent (+45%) și 4.050 de la 1 ianuarie (+58%), ce au crescut interesul românilor pentru joburile de lucrători necalificați.
Perspective
În aceste condiții, se poate specula că numărul de lucrători străini din țările non-UE va reuși să se mențină constant și ar mai putea crește în condițiile în care ar veni noi categorii de angajați sau ar crește numărul angajatorilor. ”În 2024, de exemplu, au început să apară cereri din domeniul agricol, și nu doar pentru muncitori necalificați. De exemplu, am adus tractoriști din Sri Lanka”, a spus Vasile Andriescu.
Concurența dintre forța de muncă locală și cea din Asia/Africa va fi de acum încolo pe planul costurilor și pe cel al stabilității. ”În mod normal, angajatorii care apelează la lucrători non-UE trebuie să le asigure cel puțin salariul minim.
Însă există angajatori cu vechime care le asigură cazare și masă, așa încât lucrătorii reușesc să pună de-o parte cei 500 de euro primiți ca salariu”, a mai explicat reprezentantul patronal.
Evoluția contingentul de lucrători non-UE în ultimii 8 ani
- 2017 – 5.500
- 2018 – 7.000, contingentul stabilit inițial + 8.000, suplimentare
- 2019 – 20.000, contingetul stabilit inițial + 10.000, suplimentare
- 2020 – 30.000
- 2021 – 25.000, contingetul stabilit inițial + 25.000, suplimentare
- 2022 – 100.000
- 2023 – 100.000
- 2024 – 100.000
