Presiunea pusă pe subsidiare, în grupul Raiffeisen, pentru plata de dividende mari către banca mamă a continuat și anul acesta. Raiffeisen Bank România a aprobat, în AGA de săptămâna trecută, distribuirea a trei sferturi din profitul contabil pe 2015 sub formă de dividende, după ce în anii anteriori a alocat sume și mai mari. În ultimii patru ani, dividendele acordate au însumat aproape un miliard și jumătate de lei. O politică în contrast cu a băncilor de top concurente, care, până anul acesta, au avut o perioadă lungă în care nu au oferit acționarilor niciun dividend. De la 1 ianuarie 2016, un stimulent pentru acordarea de dividende a devenit și reducerea impozitului de la 16% la 5%.
Acționarii Raiffeisen Bank vor primi dividende în sumă brută de 330 milioane de lei aferente anului financiar 2015, potrivit hotărârii AGA de săptămâna trecută, cu o treime mai mult decât propusese Directoratul, în martie.
Propunerea inițială a Directoratului condus de Steven van Groningen prevedea distribuirea sub formă de dividende a doar 240 milioane lei din profitul contabil net de 437,56 milioane de lei (după determinarea impozitului pe profit și alocarea a 5% către rezerva legală), restul de 171,64 milioane de lei urmând să fie inclus în rezultatul raportat.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Pentru o astfel de sumă nu s-a obținut, însă, la AGA din aprilie, aprobarea acționarului majoritar, grupul Raiffeisen Bank International (RBI), care deține o participație de 99,49%.Aceasta ar fi însemnat un dividend brut de doar 20.000 de lei/acțiune, cu 7.500 lei/acțiune sub cel aprobat acum, de 27.500 lei/acțiune.
În anul anterior, 2015, alocarea de dividende a fost și mai generoasă. Cele 606 milioane de lei (138 milioane euro) distribuite acționarilor au depășit 120% din profitul net, în condițiile în care a fost repartizat astfel nu doar câștigul integral din 2014, de 471 milioane de lei (după constituirea rezervei), ci și 134,5 milioane de lei din rezultatul reportat al anului precedent. În 2014, Raiffeisen Bank distribuise dividende de 264 milioane de lei, adică aproape 60% din profitul net pe 2013, nivel similar cu suma distribuită din profitul pe 2012.
CITEȘTE ȘI Măsuri de debirocratizare propuse de Finanțe: Documente transmise online, deblocarea în timp real a conturilor bancare poprite Dividendele mari pun presiune pe adecvarea capitalului
“Ne așteptăm ca Raiffeisen Bank să continue să distribuie dividende mari băncii mamă, la fel ca alte subsidiare RBI din regiune, dată fiind presiunea existentă la nivelul grupului”, anticipa încă din 2015 agenția de rating Moody's, care avertiza că un dividend atât de mare precum cel de 120% din profitul pe 2014 va afecta ușor și indicele de adecvare a capitalului. Avertismente confirmate de datele financiare pe 2015, când indicele capitalului de rangul 1 a coborât la 13,9%, de la 15,1% la finele anului precedent, iar indicele capitalului total a căzut la 18,5%, de la 20,2%, tocmai ca urmare a dividendului substanțial de 120%.
Noile niveluri continuă să indice o adecvare a capitalului bună, arată Moody's, însă agenția avertizează într-un raport din 6 septembrie 2016 (înainte de noua decizie AGA care a aprobat dividendul din profitul pe 2015), că “riscul plății unui dividend mare în continuare, împreună cu nivelul în creștere al activelor ponderate la risc (ca urmare a avansului creditării) pot avea ca rezultat un declin moderat al indicelui de adecvare a capitalului”. Pentru a reflecta această situație, Moody's a redus scorul acordat băncii pentru capital cu trei pași, la ba3.
Dividendele, păsări rare în ultimii ani la băncile de top
Anul trecut, Raiffeisen a fost a patra cea mai profitabilă bancă din România, pierzând poziția de lider deținută în cei trei ani anteriori. Cu un nivel al creditelor neperformante sub media pieței, a reușit să evite, în perioada de criză și în anii ulteriori, pierderile mari raportate de unii dintre competitori și a putut face față cerințelor băncii mamă de a distribui dividende mari.
Liderul pieței, BCR, deși a obținut anul trecut un profit contabil de 963,4 miliarde de lei, dublu față de cel reușit de Raiffeisen, nu a putut da dividende acționarilor, trebuind să aloce tot câștigul pentru a acoperi o parte din pierderea uriașă înregistrată în 2014 (2,6 miliarde de lei la nivel de bancă și 2,8 miliarde de lei la nivel de grup), cauzată de provizioanele ridicate și vânzarea de credite neperformante. Pentru acoperirea acesteia fuseseră alocați bani și din rezultatul reportat din anii anteriori și va mai fi necesar încă aproape un milliard de lei din profiturile anilor viitori, astfel încât, chiar dacă BCR va reuși anul acesta un profit similar celui din 2015, austriecii de la Erste nu se pot aștepta la dividende nici în 2017.
De altfel, Erste a nu a mai văzut dividende de la BCR în aproape toată perioada post-criză, în condițiile în care și revenirea timidă pe profit, cu nici 400 milioane de lei din 2013, a urmat unui an 2012 cu pierdere record la vremea aceea, de peste 1,2 miliarde de lei, care a trebuit să fie acoperită.
Până anul acesta, nici francezii de la Societe Generale nu mai primiseră din 2011 dividende de la BRD, a doua bancă din piață după active. După ce în primii ani de criză reușea să fie cea mai profitabilă bancă din România, BRD a înregistrat ulterior și ani cu pierderi. În plus, și-a văzut cota de piață diminuată constant, iar acum luptă umăr la umăr cu Banca Transilvania, venită puternic din spate, pentru a-și păstra locul doi în sistem. Anul acesta și-a răsplătit acționarii cu dividende însumând 223 miliarde de lei, jumătate profitul realizat, mai mici decât cele care vor fi distribuite băncii mamă de către Raiffeisen, unde au fost alocate în acest scop trei sferturi din profitul pe 2015.
O politică aparte în privința dividendelor a avut Banca Transilvania, instituția cu cea mai vizibilă creștere în piața bancară. După ce în ultimii 20 de ani nu a acordat aproape deloc dividende (excepție 2009 cu o sumă de doar 50 milioane de lei), deși a fost constant profitabilă, anul acesta a surprins piața cu o generozitate neobișnuită față de acționari. Având un profit disponibil de repartizat de 2,4 miliarde de lei, mai mare decât profiturile BCR, BRD și Raiffeisen la un loc, BT a decis să aloce jumătate pentru dividende – 1,2 miliarde de lei – acordând, în plus, acționarilor și 620 milioane de lei în acțiuni gratuite pentru o majorare de capital.
Cu o astfel de bonificație anuală, într-un an în care și impozitul pe dividende a fost redus de la 16% la 5%, acționarii Băncii Transilvania au egalat dividendele încasate de banca mamă a Raiffeisen în ultimii patru ani.
CITEȘTE ȘI Finanțele anunță o listă de modificări ale Codului Fiscal. Unele sunt preluate din proiectul renegat în urmă cu două săptămâni Presiune pentru creșterea capitalizării RBI
Presiunea pusă de Raiffeisen Bank International (RBI) pe subsidiarele din grup pentru plata unor dividende mari, remarcată de agenția de rating Moody's, vine în contextul unor presiuni la care RBI este supusă, la rândul ei, din partea autorităților de reglementare europene, al unor taxe bancare speciale în Austria, dar și în țări ca Polonia, și al evoluției economice nefavorabile din țări în care grupul activează.
De altfel, pentru proprii acționari, RBI nu va acorda dividende anul acesta, deși a obținut în 2015 un profit de 380 milioane de euro, în condițiile în care autoritățile europene cer o capitalizare mai mare. Indicele capitalului de rangul 1 ar trebui să urce la cel puțin 12%, nivel la care RBI încă nu a reușit să ajungă, avansând de la 10%, la finele lui 2014, la doar 11,5% în 2015.
Restructurarea grupului a însemnat și concedierea a circa 8.300 de angajați în ultimii trei ani. În plus, tot pentru îmbunătățirea capitalizării, banca din Polonia va trebui să fie vândută, proces îngreunat de povara portofoliului mare de credite în franci elvețieni acordate de Raiffeisen. Ieșirea de pe piața poloneză, care a devenit incomfortabilă pentru bănci după adoptarea unor politici pe modelul Orban, din Ungaria, este luată în calcul și de alte grupuri, inclusiv UniCredit încercând să scape de banca Pekao.
Creditele în franci elvețieni, acordate de Raiffeisen în perioada de boom în multe țări din regiune, au devenit între timp și o problemă politică, autoritățile începând să forțeze administrativ convesia lor în euro sau în monedă locală la cursuri stabilite discreționar. În Croația, o astfel de lege aprobată anul trecut ar urma să coste banca deținută de Raiffeisen circa 60 milioane de euro, potrivit declarațiilor lui Karl Sevelda, CEO al RBI, care a apreciat aceste costuri drept “o pierdere dureroasă”.
Sevelda s-a declarat nemulțumit de evoluția afacerilor în 2015, arătând, în octombrie, că intervenții ale autorităților de natura celor din Polonia sau Croația determină banca să caute să se extindă în țări mai stabile politic și economic precum Slovacia, Cehia, Bulgaria și România.
Între timp, în România s-a adoptat legea dării în plată, iar Raiffeisen, care a trebuit să facă în trimestrul doi provizioane de 43 milioane de euro din această cauză, se pregătește să dea statul român în judecată la curțile internaționale pentru încălcarea unui tratat de protejare a investițiilor între țara noastră și Austria.
Pe genul de stabilitate politică în care autoritățile statului nu intervin discreționar afectând afacerile nu se mai poate baza, însă, Raiffeisen, nici acasă. Ca, de altfel, nici celelalte instituții financiare austriece, obligate să suporte o suprataxă specială creată de politicieni din Viena pentru bănci. La originea ei, s-au aflat, însă, și nevoi de finanțare ale unor măsuri luate tot de politicienii austrieci, în criză, pentru salvarea unor bănci.
Nivelul mare al taxării din Austria este acuzat acum de bănci precum Raiffeisen, Erste, Bank Austria sau UniCredit ca fiind unul dintre motivele ce împiedică capitalizarea băncilor. Încercări de creștere a veniturilor, precum introducerea unor comisioane pentru retrageri de numerar la ATM-uri s-au lovit, în Austria, de proteste puternice ale clienților, opțiunile bancherilor de diversificare a veniturilor pe această piață fiind limitate.
Profit maxim în țara cea mai “instabilă” politic și economic: Rusia
Paradoxal, dintre toate subsidiarele Raiffeisen Bank International, “the cash cow” s-a dovedit a fi, anul trecut, cea deținută în țara care are cele mai mari probleme politice și economice: Rusia.
Supusă unor sancțiuni economice din partea Occidentului, după criza din Crimeea, care au determinat deprecierea puternică a rublei și ieșiri de capital, condusă politic de un regim autoritar, cel al președintelui Putin, și afectată de scăderea cotațiilor petrolului, piața Rusiei a adus Raiffeisen cel mai mare profit (387 milioane de euro), într-un an de recesiune, în care PIB s-a contractat cu 3,8% iar creditele neperformante au explodat.
Prin comparație, subsidiara din Slovacia a avut un profit de 124 milioane de euro, cea din Belarus – 119 milioane de euro, Cehia – 102 milioane de euro, România – circa 100 milioane de euro, Serbia – 44 milioane de euro, Bosnia – 32 milioane de euro, Polonia – 25 milioane de euro, în timp ce în Ucraina Raiffeisen a marcat pierderi de 85 milioane de euro și tot pierderi în Asia, de 276 milioane de euro.
Piața Rusiei este una uriașă, iar Raiffeisen este una dintre băncile occidentale care a câștigat cote importante aici. În ciuda problemelor economice ale țării și a regimului politic autoritar, nivelul de reglementare este mult mai redus pentru piața bancară rusă decât pentru cea a Uniunii Europene. De la începutul crizei, Raiffeisen nu a avut în Rusia nici măcar un an cu pierderi și, cu toate că perspectiva revenirii pe plus a evoluției PIB rămâne deocamdată incertă, este nevoită să se bazeze în continuare pe țara lui Putin ca pe cea mai mare și mai profitabilă piață a grupului.
Profit și venituri în scădere în România. Creditarea se relansează
În România, Raiffeisen Bank a raportat un profit net de 98 milioane euro anul trecut, în coborâre cu 13% de la 113 milioane euro în 2014, pe fondul scăderii veniturilor, care au fost afectate de dobânzile mici, și al cheltuielilor în urcare. Creditele nete s-au majorat cu 5%, la peste 2 miliarde de euro, în timp ce activele băncii au crescut cu 8%, până la 6,5 miliarde euro.
Veniturile băncii au scăzut anul trecut cu 1%, la 449 milioane euro. Impactul dobânzilor scăzute din piață a fost compesat parțial de creșterea activității de creditare și a altor operațiuni bancare.
Valoarea împrumuturilor totale acordate de Raiffeisen Bank pe piața românească a crescut cu 12% raportat la anul 2014, urmare a preluării unui portofoliu de credite în valoare de aproximativ 240 milioane euro de la o companie din grupul-mamă, Raiffeisen Bank International. Soldul depozitelor atrase de la clienți a crescut cu 12% fata de anul precedent.
Cheltuielile cu provizioanele au scăzut de la 71 milioane euro la 65 milioane euro, în timp ce rata creditelor neperformante a coborât la 6,7%, de la 7,5% la finalul anului 2014.
