Limitarea numărului de taxe la 50, pedepse aspre pentru cei care agresează verbal sau fizic funcționarii publici și angajații din spitale, introducerea unor noi tipuri de contracte de muncă și asistarea fiecărui român de către un consultant fiscal, care să-l scape și de cozile de la ghișeu pentru plata taxelor, sunt câteva din măsurile pregătite de noul Guvern, în programul de guvernare 2017-2020, aflat în posesia Profit.ro. Decizii sunt pregătite și pentru PFA și IMM.
O altă măsură este introducerea impozitului diferențiat pe venitul global, pe baza unui sistem care va presupune ca fiecare român să apeleze la un consultant fiscal.
''Începând cu 2018, odată cu introducerea impozitului diferențiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România se va completa o declarație de venit global de către consultanții fiscali, în numele membrilor acelei gospodării. Această declarație de IVG va avea ca bază de plecare declarația de patrimoniu, care se va depune o singură dată, în același condiții precum declarația de venit global. Arondarea populației la consultanții fiscali va fi prin hotărâre de guvern, în urma dezbaterilor publice. Pe lângă rolul de a completa și depune declarațiile, consultantul fiscal va prelua și sarcina de a plăti toate taxele și impozitele datorate de către persoanele fizice aflate în portofoliu său, către administrațiile și instituțiile publice centrale și locale'', este arătat în document.
CITEȘTE ȘI Fiscul înființează o structură de control pentru comerțul electronic. Deja cere date de la olx, okazii și firme de curierat pentru a afla cine nu achită taxe Această masură va duce, în opinia Guvernului, la eliminarea ghișeelor pentru persoane fizice din țară, din cadrul tuturor instituțiilor publice din România. Selectarea și pregătirea celor care doresc să devină coonsultanți fiscali se va face etapizat, până cel târziu la 1 decembrie 2018, atunci când, pe modelul din SUA, fiecare român va beneficia de suportul unui astfel de consultant.
Este avută în vedere reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10%, și a contribuțiilor de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018. În acest fel, costurile pe muncă vor scădea de la 175 euro, cât sunt în prezent pentru plata a 100 euro net, la 161 euro.
Toți salariații din sistemul public vor beneficia anual, începând cu primul semestru din 2017, de un tichet de vacanță egal cu valoarea salariului minim brut din acel an, ce va putea fi utilizat în interiorul granițelor României.
În ceea ce privește creșterea salariului mediu pentru cei din sectorul public, aceasta va fi de 20% până la 1 iulie 2017, încă 20% începând cu 1 iulie 2018 și 8% începând cu 1 iulie 2019. Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 1.450 lei in 2017, 1.550 lei în 2018, 1.650 lei în 2019 și 1.750 lei în 2020, ''în variantă pesimistă''.
În trimestrul I din 2017 vor crește cu 15% salariile din educație și sănătate, cu 20% salariile din administrația publică locală și cu 50% salariile pentru actori. În trimestrul III din 2017, salariile din educație și cercetare vor crește cu 20%, iar salariile actorilor, cu 50%.
Este avută în vedere și introducerea de noi tipuri de contracte de muncă (exemplu teleworking, net-jobs).
CITEȘTE ȘI Noi taxe de muzică ambientală pentru restaurante, hoteluri, baruri, cafenele, pizzerii, saloane de masaj, săli de nunți, inclusiv PFA Va fi înființat un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 miliarde euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri - aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați.
''Estimăm că 10 miliarde euro vor intra în economia României în următorii 4 ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie, dar și la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde euro'', este aprecierea noului Guvern.
Alte 3 miliarde euro vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat deja interesul în discuțiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public- privat autostrăzi pe care le va deține pentru o perioadă de 30 ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra.
Proiectele principale asupra cărora finanțatorii și-au arătat interesul sunt acelea care se susțin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susțină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanțate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș - Iași), o a 2-a autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara - București), a 3-a, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic - Brașov) și o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași - București).
Guvernul își propune totodată accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de 72,5% până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023.
CITEȘTE ȘI Multe probleme în relația cu Fiscul și o posibilă rezolvare: Să existe un prim control doar cu scop de îndrumare, nu pentru a vâna greșeli Eliminarea tuturor taxelor de la Registrul Comerțului este o altă măsură pregătită cu ideea că va conduce la creșterea cu 30% a numărului de firme înregistrate anual în România.
În agricultură, pentru a încuraja lucrarea terenului agricol, intenția este ca, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe terenul agricol lucrat să fie eliminat, concomitent însă cu dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv.
Microîntreprinderile care au între 1 și 9 angajați vor plăti un impozit pe cifra de afaceri de doar 1%, din luna martie acest an, atâta timp cât cifra de afaceri nu va depăși plafonul de 500.000 euro.
În prezent, microîntreprinderile care depășesc plafonul de 100.000 euro plătesc 16% impozit pe profit, iar cele care au doar un angajat plătesc 2% din cifra de afaceri.
Cei cu activități independente, atât PFA, cât și alte tipuri de persoane juridice, vor datora impozit pe venit 10%, față de 16% în prezent, iar contribuțiile sociale și de sănătate vor fi plătite doar ca persoană fizică și nu pe activitatea desfășurată.
