Guvernul s-a împrumutat scump din piața internă, la 7,7 % pe an, nivel chiar mai ridicat decât cel generat de criza electorală de la finele anului trecut. Dobânzile în piața secundară au crescut accelerat în ultimele zile.
Finanțele au luat 1,1 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiune de datorie. Obligațiunile scadente în aprilie 2028 au adus 500 de milioane de lei, o valoare egală cu prospectul de emisiune, în timp ce cererea a fost dublă. Randamentul însă este unul foarte ridicat, de 7,7% pe an, în creștere cu 66 de puncte de bază față de acum o lună.
Alte 600 de milioane de lei au fost atrase de Finanțe pe termen foarte scurt, de 5 luni, la un randament de 6,65% pe an, în creștere cu 25 de puncte de bază față de un împrumut la aceeași scadență (iunie 2025), plasat însă la jumătatea lunii decembrie.
Randamentele pe termen lung din piața secundară au sărit cu 40 de puncte de bază în ultimele zile. La titlurile pe 10 ani, randamentele sunt la aproape 7,8% pe an, cel mai ridicat nivel de după martie 2023.
Mișcarea este una sincron cu piețele centrale și cele din regiune, însă România se remarcă din nou cu cea mai abruptă creștere a dobânzilor.
Majorarea costurilor de împrumut a început încă de dinainte de alegerile prezidențiale și parlamentare de la finele anului trecut, în contextul în care piețele au penalizat derapajul fiscal al României, care cel mai probabil a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de peste 8% din produsul intern brut. Dobânzile la 10 ani au crescut de la circa 6,6% în octombrie la 7% în noiembrie.
Criza adusă de scandalul alegerilor prezidențiale, care au fost în cele din urmă anulate de Curtea Constituțională, a adus un nou salt al dobânzilor, până la 7,5%.
Situația a părut să se îmbunătățească după anunțarea unei coaliții de guvernare (PSD, PNL și cooptarea în plus a UDMR), cu dobânzile în scădere la 7,1%, însă a înainte de Crăciun acestea s-au dus înapoi spre 7,4% pe an.
Guvernul a anunțat o nouă creștere a fiscalității și amânarea unor majorări de pensii și lefuri la stat. Deficitul pentru acest an ar trebui să coboare la 7% din PIB, însă bugetul nu a fost încă prezentat.
Datoria publică a crescut la 54% din PIB în octombrie, de la 48,9% la finele lui 2023, și este așteptată să urce la peste 60% din PIB, ca urmare a deficitului fiscal ridicat. Datoria era de 35% din PIB înainte de criza COVID-19.
