Legea privind combaterea evaziunii va fi modificată pentru a încadra, din nou, ca infracțiune neplata către buget a impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă, după ce prevederea a fost declarată neconstituțională, în urmă cu un an, au declarat, pentru Profit.ro, surse oficiale din Ministerul de Finanțe.
Reținerea și nevărsarea impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă vor fi reintroduse în categoria infracțiunilor, deoarece s-a constatat că indisciplina la plată a crescut, potrivit surselor Profit.ro. Aceasta în contextul în care un articol care trata ca infracțiune și impunea o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 6 ani pentru reținerea și nevărsarea cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă a fost declarat neconstituțional, iar legiuitorii nu au inițiat până în prezent o modificare în acord cu aspectele criticate de Curtea Constituțională.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Șeful Fiscului: Nu vom mai anula niciun cod de TVA fără o discuție prealabilă cu firmele În primul semestru, veniturile din contribuții la bugetul de pensii au scăzut cu circa un miliard lei față de același interval al anului trecut. Dinamica nu a fost aceeași la impozitul pe venit și la celelalte contribuții de asigurări, care au au avut chiar ușoare majorări. Totuși, sursele citate spun că una dintre cauzele reducerii de încasări la contribuțiile de asigurări sociale (fondul de pensii) este dezincriminarea sustragerii de la plată.
În iulie 2015, Curtea Constituțională a argumentat că impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă nu sunt definite, ca motiv pentru declararea ca neconstituțională a articolului menționat.
Astfel, în decizia Curții este arătat că „(...) noțiunea de «impozite sau contribuții cu reținere la sursă» nu este definită. Însă, prin normele infralegale, care au menirea de a aproba modelul și conținutul formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor și contribuțiilor, sunt inventariate impozitele și contribuțiile colectate prin reținere la sursă, iar impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal sau impozitul pe alte venituri ale persoanelor fizice este menționat ca un impozit cu reținere la sursă. Așadar, Curtea reține că obiectul material al infracțiunii nu este configurat prin lege, ci printr-un act administrativ de aplicare a legii al cărui obiect de reglementare vizează, în realitate, un domeniu distinct, respectiv aprobarea modelului și conținutului unor formulare. Or, în ipoteza infracțiunilor, inclusiv a celor reglementate în domeniul fiscal, legiuitorul trebuie să indice în mod clar și neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale sau acesta să poată fi identificat cu ușurință prin trimiterea la un alt act normativ de rang legal cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenței/inexistenței infracțiunii”.
În Codul fiscal care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016, impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă au fost definite la Capitolul I, art 7 astfel:
- reținere la sursă numită și reținere prin stopaj la sursă - metodă de colectare a impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii prin care plătitorii de venituri au obligația, potrivit legii, de a le calcula, reține, declara și plăti;
- impozite și contribuții sociale obligatorii cu reținere la sursă sau reținute prin stopaj la sursă - acele impozite și contribuții sociale reglementate în prezentul cod pentru care plătitorii de venituri au obligația să aplice metoda privind reținerea la sursă sau reținerea prin stopaj la sursă.
Prin urmare, a fost creată baza legală așa cum a solicitat CCR, respectiv definirea printr-un act normativ de rang superior a impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă, dar trebuie rescris și articolul din legea privind combaterea evaziunii care încadrează fapta ca infracțiune.
