Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a ordonat băncilor să emită noi grafice de rambursare pentru creditele în curs, astfel încât principalul datorat să fie rambursat în cote egale, ceea ce înseamnă trecerea de la anuități la rate descrescătoare, care sunt mai mari, deși conducerea Autorității susține contrariul. Mai mult, ANPC cere băncilor să ia măsuri “optime” pentru reducerea gradului de îndatorare a consumatorilor, în cazul în care acesta a depășit nivelul inițial. Într-o conferință de presă, plină de acuzații la adresa băncilor, conducerea ANPC a anunțat că au fost amendate alte 8 bănci, pe lângă cele 11 care au fost deja sancționate.
Vezi documentul în linkul activ de mai jos
Ordinul emis de președintele ANPC, Horia Constantinescu, pentru fiecare dintre cele 11 bănci, invocă încălcarea de către bănci a Legii 363/2007 privind practicile comerciale incorecte și înșelătoare, anume articolul 6 alin 1 litera b)*. Este vorba despre o practică comercială incorectă, cu încadrarea la ”acțiuni înșelătoare” privind principalele caracteristici ale produsului, arată o copie a unui document analizată de Profit.ro.
ANPC dispune ”încetarea practicii comerciale incorecte” utilizate de bănci, și arată că ”se impune emiterea unor noi grafice de rambursare, unde principalul creditului datorat să fie achitat de către consumatori în rate egale pe întreaga perioadă de creditare în raport cu dobânda aferentă creditului, astfel încât consumatorii medii să poată beneficia de egalitatea dintre părțile contractului, astfel încât consumatorii medii să poată beneficia de egalitatea dintre părțile contractului, dar și pentru existența echilibrului contractual, astfel încât consumatorii să ia decizia de tranzacționare în cunoștință de cauză și de a anticipa orice cost sau metodă de calcul înșelător”.
Pentru creditele în derulare, ANPC arată că băncile trebuie să ”refacă echilibrul contractual”, ”prin restructurarea ratei lunare într-o formulă echitabilă, astfel încât să se respecte prevederile alin 1, cu privire la stabilirea unor rate egale ale principalului datorat, oferindu-se consumatorilor posibilitatea de a opta, făcând dovada în acest sens”.
Cu alte cuvinte, băncile ar trebui să ia creditele în derulare cu soldul curent, să îl împartă la numărul de luni rămase pentru rambursare. Ce rezultă de aici? Că debitorii vor achita ratele lunare descrescător, adică rata curentă va crește, chiar dacă dobânda totală de plată va scădea. Ce consumator care deja face cu greu față plăților lunare va accepta această opțiune?! În sistemul utilizat acum preponderent de către bănci, ratele sunt egale pe tot scadențarul, ceea ce presupune că în primă fază a creditului se achită mai multă dobândă și se rambursează mai puțin capital, astfel că datoria totală scade mai greu. Dacă se trece de la rate egale la rate descrescătoare (cu capital egal împărțit, cu scrie ANPC), atunci rata crește cu circa 30% la un credit pe termen lung.
Directorul general al ANPC, Paul Anghel, spune că ar exista și altă variantă de rambursare a ratelor lunare, pe lângă sistemul de anuități și rate descrescătoare, de rate egale de dobândă și capital, fără să arate, însă cum s-ar face acest lucru.
Pentru creditele noi, “banca va prezenta în mod obligatoriu varianta de calcul cu rate egale de principal pe lângă celelalte tipuri de produse prezentate, astfel încât consumatorul mediu să fie informat în mod complet, corect și precis asupra deciziilor de tranzacționare pe care urmează să le adopte în cunoștință de cauză, asigurând dovada în acest sens pentru toate variantele prezentate”.
Astfel, deși pentru creditele în derulare ANPC obligă băncile să refacă scadențarele cu rate descrescătoare, pentru creditele noi băncilor li se permite să dea în continuare credite cu rate egale, preferate de consumatori pentru că prima rată este mai mică decât în cealaltă variantă și astfel pot să ia cu împrumut o sumă mai mare raportat la venituri.
Punctul patru al Ordinului arată că Banca ”se va asigura de faptul că nu se va depăși gradul de îndatorare inițial al consumatorilor, atât pentru contractele în curs de desfășurare, cât și pentru contractele viitoare, iar în situație contrară, se vor dispune de urgență luarea de măsuri pentru a veni în sprijinul acestora cu soluții optime, întrucât consumatorul se află încă de la începutul contractului în poziție de inferioritate atât financiară, cât și din punct de vedere al cunoștințelor în domeniu”.
Cu alte cuvinte, ANPC spune că băncile ar trebui să respecte nu gradul maxim de îndatorare de 40-45% prevăzut de regulamentele BNR, ci pe cel inițial, care putea fi aproape oricât până în 2018, când a fost limitat de banca centrală. Cât despre soluțiile “optime” pentru reducerea ratelor lunare, ANPC nu spune și care ar trebui să fie acestea.
Băncile vor avea posibilitatea să conteste atât procesele verbale de contravenție, cât și ordinele ANPC. Totodată, băncile pot cere suspendarea efectelor ordinelor până la judecarea contestației pe fond.
Care este de fapt problema. O conferință cu apel la emoție și victimizări
Ratele la credite au crescut în ultimul an și jumătate, pe fondul creșterii inflației, care a atras creșterea dobânzii cheie a băncii centrale și, mai departe, a ratelor interbancare. Cum cele mai multe credite pe termen lung acordate de băncile din România sunt cu dobânzi variabile, actualizarea ROBOR sau IRCC și, mai recent, a EURIBOR, a dus la dobânzi curente în creștere abruptă, care au ajuns astfel să fie și cele mai mari din Uniunea Europeană.
Fără îndoială că ratele mai mari la credite au pus presiune pe finanțele românilor, deși acest lucru nu s-a transpus într-o creștere a creditelor neperformante.
Într-o conferință de presă, președintele ANPC Horia Constantinescu, cu o vocea egală ca intonație și cadență similară lui Dan Diaconescu, a perorat la adresa băncilor.
Constantinescu a început prin a identifica dușmanii care au luat atitudine împotriva deciziei ANPC, printre care un șef de asociație și un comisar din interiorul ANPC, care a acuzat decizia de față, dar și ”portavocile băncilor”, după care a dat citire unor mesaje de la oameni care se plângeau de creșterea ratelor la bănci, în unele cazuri dublarea acestora în ultimul an, după care a trecut la autovictimizare.
”Așteptăm din partea sistemului bancar, în afară de can-can-istică, replici și amenințări, și trebuie să o spun public, au venit pe foarte multe canale ce forță financiară au aceste instituții, iată că o parte din trompetele sistemului bancar ne transmit că vor fi depuse plângeri de abuz în serviciu împotriva noastră. Acest lucru situează Autoritatea ce se bazează pe profesionalismul colegilor poate mai puțin susținuți din perspectivă socială, îi așază pe aceștia într-o zonă de inconfort instituțional, pentru că se tem pentru siguranța lor, gândiți-vă că printre aceștia sunt comisari ce își doresc să ajungă în siguranță la pensie, se tem oricare dinte repercusiunile și dintre amenințările transmise în mod public către noi”, spune Constantinescu.
Cât despre ce problemă legală au băncile, Constantinescu nu a reușit să lămurească prea bine problema.
”Considerăm că la acest moment este cel puțin discutabil din punctul nostru de vedere, și în raport cu francul elvețian și în raport cu modalitatea de calculare a dobânzii lucrurile par să fie extraordinar de similare. Singurii care au avut foarte mult de câștigat sunt cei din sistemul bancar și mai puțin consumatorii. Mă gândeam și la nivelul creditelor declarate ca performante sunt consumatori care încearcă să-și susțină creditele de frică că vor pierde poate cel mai important dintre bunurile pe care le au și anume locuința. Și, da, pot părea credite performante, în condițiile în care în spatele acestora se ascund derapaje și drame financiare, susțineri ale familiei și inclusiv aceasta este obligată să deconteze alături de împrumutat toate situațiile pe care le traversează”, arată Constantinescu.
Ce așteptări are privind efectele ordinului?
”Așteptarea ține foarte mult de sistemul bancar. Nu putem să facem o analiză a fiecărui contract de credit. Ar trebui unele lucruri recalibrate printr-o analiză la momentul inițial. Pentru că acolo a demarat o modalitate greșită de relaționare cu consumatorul, în momentul în care i s-a pus pe masă o singură variantă, explicându-i-se că se poate încadra, dar dacă vom calcula momentul acela și cum s-a calculat încadrarea și calculăm astăzi unde a ajuns consumatorul, ne dăm seama că varianta prezentată ca pesimistă în urmă cu un număr destul de mare de ani, astăzi ar fi părut nu numai optimistă, ci și salvatoare”, mai spune Constantinescu.
Ce vrea să spună președintele ANPC este explicat ceva mai concret de directorul Anghel: băncile au prezentat la momentul semnării contractelor niște scadențare prin care se arăta că rata va fi la un anumit nivel în viitor. Când am ajuns astăzi la acel viitor, rata este de fapt mai mare. În opinia ANPC, ”s-a creat o așteptare” în rândul consumatorilor.
Doar că scadențarele respective au doar un rol provizoriu atunci când vorbim de creditele cu dobânzi variabile. La fiecare 3 sau 6 luni realitatea schimbă cifrele privind ratele lunare datorate. Consumatorii au beneficiat, mai înainte de perioada recentă, și de reducerea dobânzilor după scăderea ROBOR și IRCC, astfel că scadențarele lor au arătat mai bine o vreme decât la momentul la care au luat creditele.
Variația dobânzilor nu are nimic a face cu modul de amortizare a creditelor, în anuități egale sau descrescătoare. Crește dobânda? Cresc și ratele curente descrescătoare, chiar dacă la un moment dat, în timpul rambursării, valoarea acestora va fi mai mică decât cea pentru ratele egale.
Mai mult, sistemul de rambursare în rate egale este întâlnit peste tot în lume și este metoda standard de amortizare. Ce părere are Constantinescu despre acest fapt? Revine la faptul că în România dobânzile sunt mari.
”S-a tot invocat în ultima perioadă, prin diverse comunicate sau diverse portavoci ale sistemului bancar, faptul că același sistem de rambursare este utilizat și la nivelul altor țări din Europa. Cu siguranță acest lucru poate fi adevărat, dar hai să vedem și dacă graficele de rambursare din țările respective au cunoscut o asemenea modificare așa cum în țara noastră s-a întâmplat, hai să vedem de ce sistemul nostru bancar este unul dintre cele mai profitabile la nivel european. Hai să vedem dacă acolo este o educare a consumatorului la momentul la care ia un credit”, spune Constantinescu.
Prezent la conferință, avocatul Cuculis propune o metodă inedită și totodată implauzibilă de amortizarea a creditelor în rate egale: consumatorii să plătească întâi principalul și la urmă să ramburseze dobânda. Adică băncile să primească dobânda la 25-30 de ani după ce au dat creditele.
Paul Anghel spune că băncile nu au încălcat OUG 50/2010 și OUG 52/2016, care guvernează creditele acordate persoanelor fizice. Cele două acte prevăd explicit, în cazul primului text de lege, și implicit în cazul celui de-al doilea, modalitatea de amortizare în anuități.
Avocata Alexadra Ianul, care consideră măsura ANPC ”extraordinar de bine venită”, este de acord că băncile au respectat cele două legi, dar mai spune că este important și modul în care este respectată legea. Băncile au prezentat clienților o informație greoaie, ce i-a determinat să ia o decizie neinformați de fapt.
Avocatul Gheorghe Piperea consideră, însă, că băncile nu au respectat în niciun caz OUG 50 și 52, încălcând cele două legi în spiritul lor. Piperea, într-o analogie, spune că clienții au fost presați să ia credite cu rate egale, deci să plătească dobânzi totale mai mari, pentru că e singura variantă la care s-ar fi încadrat ca bonitate, fiind sub presiune să semneze contractele, inclusiv ca urmare a faptului că ar fi plătit avansuri ca să arvunească proprietatea dorită, pe care le-ar fi pierdut în ipoteza în care nu ar fi luat aceste credite.
”Nu vă răspund... datorită a ceea ați scris despre noi”
Directorul Paul Anghel spune că speța actuală ar putea fi asemuită deciziei privind Raiffeisen Bank în privința creșterii dobânzilor la credite. ”Putem să extrapolăm această hotărâre judecătorească la toate instituțiile financiare din România”, spune Anghel. Doar că în situația respectivă, în care ANPC a avut câștig de cauză, lucrurile au stat cu totul altfel: Raiffeisen a folosit prerogativul de a modifica dobânda după bunul plac (atunci nu se raporta la piață) și a dat creditele știind că va majora costul clienților la aniversarea creditelor, lucru despre care nu i-a informat pe aceștia.
Horia Constantinescu spune că nu toată lumea trebuie să ia credite, că suntem o nație de proprietari după comunism. În unele cazuri, când lucrurile au devenit dificile pentru consumator după ce și-au luat casă, Constantinescu întreabă dacă ”nu mai bine stătea cu chirie acești 10 ani?”. ”Nu credem că toată lumea trebuie să ia credite, mai ales că în 5-10 ani reprezintă o condamnare”, adaugă președintele ANPC.
Întrebat, la finalul conferinței, cine va răspunde creării așteptărilor în rândul consumatorilor că ratele vor scădea în situația în care acțiunea ANPC va eșua, președintele Constantinescu a răspuns reporterului Profit.ro, în stilul deja caracteristic: ”Aleg să nu vă răspund, în primul rând datorită atitudinii pe care o aveți, datorită a ceea ce ați scris despre noi, fiind una dintre portavocile Bancpost, mi se pare... exact... apare sponsor pe pagina dumneavoastră, Bancpost sau banc prost””.
Bancpost nu mai există de la 1 ianuarie 2019.
---------
*art. 6, alin 1, lit b
“O practică comercială este considerată ca fiind acțiune înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente: principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi:
b) disponibilitatea, avantajele, riscurile, fabricarea, compoziția, accesoriile, asistența acordată după vânzare și instrumentarea reclamațiilor, modul și data fabricației sau prestării, livrarea, capacitatea de a corespunde scopului, utilizarea, cantitatea, specificațiile, originea geografică sau comercială, rezultatele care se pot obține din utilizarea sa, rezultatele și caracteristicile esențiale ale testelor sau controalelor efectuate asupra produsului”
