Comisia Europeană a decis să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că mai multe țări, printre care și România, nu au transpus normele europene care reglementează situațiile iminente de faliment bancar, printre care și procedura de bail-in, se arată într-un comunicat de presă.
Directiva europeană (2014/59/UE) spune că statele nu vor mai plăti bani de la buget pentru a salva băncile falimentare. Cei care vor plăti sunt acționarii băncii și cei care au împrumutat-o. Printre creditorii băncilor care vor suferi pierderi, în cazul în care o bancă are probleme grave, se numără și deponenții cu depozite de peste 100.000 de euro, procedură care poartă numele de bail-in.
Practic, directiva transpune la nivel european ceea ce s-a întâmplat cu cele două mari bănci cipriote în 2012, când Laiki Bank a fost trecută în procedura de lichidare, iar Bank of Cyprus a fost salvată cu banii deponenților.
Data-limită pentru transpunerea acestor norme în dreptul național a fost 31 decembrie 2014. În luna iunie 2015, guvernul aproba un proiect de lege pentru implementarea directivei menționate.
Proiectul de lege a fost trimis la Parlament, inițial la Camera deputaților, înaintea vacanței de vară. Deputații au realizat, în septembrie, că prima cameră sesizată trebuie să fie Senatul, așa că s-au desesizat.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Comisia de buget, finanțe și bănci de la Senat a dat raport de adoptare cu amendamente a proiectului. Totuși, plenul Senatului a respins proiectul de lege (vezi link), care va merge la Camera deputaților, unde se va lua decizia finală.
Acesta n-a intrat, încă, pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate de la Cameră.
Autoritatea care se va ocupa cu redresarea și rezoluția bancară este Banca Națională a României.
Sesizarea Curții implică cel puțin impunerea unei penalități zilnice până când se realizează transpunerea integrală, se arată în comunicatul de presă al CE.
Cuantumul sancțiunilor variază în funcție de gravitatea faptelor sesizate, iar Comisia poate decide să retragă această plângerea de la CJUE, dacă statul membru pune în aplicare normele UE respective.
Pe lângă România, Comisia a mai reclamat și Luxemburg, Polonia, Cehia, Suedia și Olanda.
Austria, de pildă, a implementat rapid directiva și apoi a pus sub rezoluție banca Hypo Alpe Adria, după ce a descoperit probleme grave în bilanțurile instituției de credit. Statul austriac salvase de la faliment Hypo Alpe în timpul crizei financiare, dar în 2015 a hotărât să nu mai cheltuiască din nou banii contribuabililor, așa că cei care trebuie să plătească nota sunt deținătorii de obligațiuni, inclusiv bănci din Germania.
La nivel european, țările au aprobat ajutoare de stat de aproximativ 5.100 de miliarde de euro pentru băncile comerciale. În jur de 1.600 de miliarde de euro au fost utlizate efectiv, dintre care aproximativ 300 de miliarde de euro au mers către recapitalizare și 1.600 de miliarde de euro reprezintă garanțiile de stat acordate, potrivit calculelor Reuters din 2013. De atunci, și Bulgaria a avut probleme cu sistemul bancar și a cheltuit, în 2014, 1,3 milarde de euro de la buget pentru garanții și alte ajutoare de stat.
Inclusiv creditorii Hypo Alpe Adria, menționați mai sus, au primit garanții de stat, însă Austria a anunțat că nu le va onora, ceea ce a dus la un litigiu comercial.
Europa încearcă să rupă, post-criză, legătura dintre bugetul statelor și bănci, însă, în același timp, mută responsabilitatea pe deponenții negarantați, care vor trebui să fie mult mai atenți unde își plasează banii pentru a nu risca confiscarea lor.
