"Autohtonii cu autohtonii, străinii cu străinii: acesta este modelul relațiilor de afaceri cel mai uzitat în prezent" în România, se arată într-un studiu recent elaborat de experți BNR. Potrivit acestuia, cele mai multe companii cu capital românesc își obțin grosul cifrei de afaceri din tranzacții cu firme de același tip. Și reciproca e valabilă: capitalul străin face business în special cu companii neautohtone. De asemenea, întreprinderile românești de stat lucrează în principal cu statul.
"Autohtonii cu autohtonii, străinii cu străinii: acesta este modelul relațiilor de afaceri cel mai uzitat în prezent. Principalul partener de afaceri al companiilor românești cu capital majoritar autohton este reprezentat de firmele de același tip. Conform unui chestionar BNR, în 44% din cazuri, majoritatea cifrei de afaceri a companiilor menționate este obținută tot în relația cu firme românești având capital majoritar autohton", se arată în studiul citat, intitulat "După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste" și întocmit de Florian Neagu, Florin Dragu și Adrian Costeiu.
Circa 22% dintre companiile cu capital românesc au indicat drept principală sursă a cifrei de afaceri comerțul cu amănuntul către gospodării ale populației sau companii, în timp ce doar 7 % din întreprinderile private autohtone au realizat peste 50% din cifra de afaceri din relații comerciale cu firme din străinătate.
CITEȘTE ȘI În primii doi ani de guvernare Ponta, datoria publică a crescut de la 2.706 la 3.314 euro pe cap de locuitor "Analog se întâmplă pentru firmele cu capital majoritar străin. Acestea realizează majoritatea cifrei lor de afaceri fie în relația cu parteneri din străinătate (comerț exterior), fie cu firme autohtone, dar având capital majoritar străin", se precizează în studiu.
Autorii acestuia notează că nu am putut detecta care dintre cele două categorii de firme este mai performantă. "Firmele cu capital autohton au rezultate mai bune în ceea ce privește sănătatea financiară totală și productivitatea capitalului, în timp ce firmele cu capital străin utilizează mai eficient forța de muncă".
De asemenea, în cazul a aproape 37% dintre companiile românești de stat, peste jumătate din cifra de afaceri provine din contracte încheiate tot cu entități de stat, respectiv primării, ministere, alte instituții de stat, întreprinderi de stat etc.
CITEȘTE ȘI Coface: România va înregistra o creștere economică de 4,2%, dacă nu se ia în calcul aportul agriculturii Productivitatea muncii înregistrată de companiile private cu capital majoritar străin este semnificativ superioară celei înregistrate de firmele autohtone, se mai arată în studiu.
"Valoarea adăugată brută raportată la numărul de salariați este de circa 3 ori mai mare în cazul primei categorii de firme, la toate momentele distribuției. Productivitatea firmelor autohtone s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, dar diferențiat: cele care erau performante și-au majorat productivitatea mai mult decât firmele mai puțin performante. În acest fel, decalajul de productivitate s-a lărgit. În cazul companiilor cu capital majoritar străin, evoluția a fost opusă. Au devenit mai omogene, ceea ce a condus la reducerea ecartului dintre firmele aflate în cea mai scăzută clasă de productivitate și cele caracterizate de o eficiență ridicată", se menționează în document.
Eficiența superioară a firmelor străine se datorează și costurilor unitare cu forța de muncă mai reduse decât cele înregistrate de companiile autohtone, arată experții BNR. Valoarea mediană a raportului dintre cheltuielile cu salariile și valoarea adăugată brută în cazul firmelor cu capital străin a fost de 0,18 lei (în decembrie 2014), cu circa 40% mai mică decât cea înregistrată de companiile autohtone.
Pe de altă parte, studiul BNR arată că firmele autohtone au, în medie, o sănătate financiară mai bună decât cele străine. Profitabilitatea capitalurilor (ROE – return on equity) în cazul firmelor autohtone s-a situat de regulă peste cea a firmelor străine. Viteza de rotație a activelor (care este un bun indicator de productivitate a activelor) a fost în toți anii ultimului deceniu mai mare în primul caz comparativ cu cel de-al doilea.
CITEȘTE ȘI Curtea de Conturi: Prejudicii la buget de 1,7 mld. lei, nereguli financiar-contabile de 22 mld. lei În schimb, firmele cu capital majoritar străin par să dispună de putere de negociere mai ridicată și de capacitate mai bună de selectare a clientelei față de companiile cu capital autohton, ceea ce conduce la o perioada medie de încasare a creanțelor în cazul companiilor străine inferioară celei aferente companiilor autohtone (86 de zile, față de 103 zile, în decembrie 2014).
O altă concluzie interesantă a studiului este că evoluția gradului de îndatorare a avut un caracter anticiclic în cazul firmelor cu capital majoritar autohton (a fost mai redusă în perioada de ascensiune economică și s-a majorat după debutul crizei). În cazul firmelor străine, comportamentul privind îndatorarea a fost prociclic
Deși raportul între numărul firmelor cu capital majoritar străin și numărul firmelor cu capital majoritar autohton este de 1:10, raportul între pierderile cumulate generate în economie în perioada 2003-2014 este de circa 1:1 (203 miliarde lei în primul caz, față de 190 miliarde lei în cel de-al doilea, cifre în echivalent an 2014, cumulate pentru respectivul interval).
"Profiturile cumulate de companiile cu capital majoritar privat autohton în intervalul 2003-2014 au fost de 361 miliarde lei, în timp ce firmele private deținute preponderent de străini au însumat 261 miliarde lei (raportul dintre cele două categorii de întreprinderi fiind de 1,4)", se mai afirmă în studiu.
