China a testat o rachetă balistică intercontinentală echipată cu un „focos fals” în Pacific, a anunțat Ministerul Apărării într-o abordare neobișnuită, potrivit AFP, care menționează că Beijingul informează rareori despre lansările sale.
Deși autoritățile chineze nu au făcut nicio legătură cu situația actuală, această lansare are loc într-un context de rivalitate militară între Beijing și Washington în Pacific, unde cele două țări vor să-și extindă influența, comentează France Presse.
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank, Transgaz
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: ARB, BCR, BRD, Garanti BBVA
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Nu au fost furnizate detalii despre locul în care a căzut racheta. De asemenea, ministerul nu a precizat dacă proiectilul a fost lansat dintr-un submarin sau de pe uscat, scrie Agerpres.
Rachetele balistice intercontinentale sunt printre cele mai puternice arme din lume și pot transporta focoase nucleare distrugătoare.
„Forța de rachete a Armatei de Eliberare a Poporului (armata chineză – n.r.) a lansat cu succes o rachetă balistică intercontinentală care transporta un focos de antrenament fals pe 25 septembrie la 8:44 a.m. (00:44 GMT) în largul Oceanului Pacific. (Racheta) a căzut cu precizie în zona maritimă predeterminată”, a transmis ministerul chinez. „Această lansare de rachetă face parte din programul anual de antrenament de rutină al Forței de rachete. Este în concordanță cu legislația și practica internațională și nu vizează nicio țară sau țintă anume”, a adăugat ministerul.
Forțele armate din Taiwan „urmăresc îndeaproape” mișcările armatei chineze după prima lansare publică a unei rachete balistice intercontinentale în apele Pacificului, pe fondul climatului de tensiune dintre Taipei și Beijing, a reacționat Ministerul Apărării Naționale (MDN) din Taiwan, citat de EFE.
Într-un comunicat, ministerul a indicat că, începând cu ora locală 07:10 au fost depistate succesiv 23 de avioane de luptă și drone ale Armatei de Eliberare a Poporului, inclusiv avioane de vânătoare J. 16 și KJ-500, „care desfășoară activități pe mare”.
Armata taiwaneză a observat, de asemenea, „o creștere a exercițiilor și a lansărilor de rachete” de către forțele chineze în ultimele zile, deși nu a oferit detalii despre locul unde au avut loc.
„Forțele armate taiwaneze monitorizează îndeaproape aceste mișcări cu metode comune de informații, supraveghere și recunoaștere și au desfășurat avioane, nave și sisteme de rachete terestre pentru a răspunde în mod corespunzător”, se arată în comunicatul ministerului taiwanez.
Beijingul și Washingtonul sunt angajate într-o luptă intensă pentru influență în Pacific, notează AFP.
Statele Unite trimit cu regularitate nave de război în Marea Chinei de Sud pentru a contracara pretențiile teritoriale ale Beijingului, dar și în apropierea Taiwanului pentru a sprijini liderii locali.
China și-a modernizat puternic armata în ultimele decenii și cheltuielile sale militare cresc în fiecare an, în pas cu creșterea economică, chiar dacă acestea rămân în continuare mult mai mici decât cele ale Statelor Unite.
Această consolidare a capacităților de apărare chineze provoacă în mod constant neîncredere în rândul anumitor națiuni vecine, în special în cele cu care Beijingul are diferende teritoriale.
Astfel, China revendică suveranitatea asupra numeroaselor recife și insulițe din Marea Chinei de Sud (în special față de Vietnam și Filipine), în Marea Chinei de Est (pe Insulele Senkaku controlate de Japonia), precum și în Himalaya (față de India), scrie AFP.
Ca și alte puteri mondiale, gigantul asiatic efectuează cu regularitate teste de rachete balistice, dar rareori comunică public pe această temă, notează AFP.
La rândul său, EFE comentează că opacitatea extremă a programului nuclear chinez a stârnit critici din partea unor țări precum Statele Unite, care estimează că gigantul asiatic are peste 500 de focoase nucleare operaționale și ar putea dubla această cifră până în 2030.
