Taxa clawback aplicată companiilor farmaceutice a crescut cu 2 puncte procentuale în al treilea trimestru din 2016, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 14,91% din valoarea medicamentelor decontate de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, în condițiile în care piața farmaceutică este în scădere, arată Asociația Română a Producătorilor și Importatorilor de Medicamente (ARPIM).
Suprataxarea din ce în ce mai mare a industriei farmaceutice și metodologia de calcul al prețurilor la medicamente recent aprobată de Guvern adâncesc criza sistemului de sănătate românesc, arată ARPIM.
”Nu găsim justificarea unei astfel de creșteri, în condițiile în care piața farmaceutică este în scădere și atragem atenția încă o dată asupra lipsei de transparență a mecanismului de calcul al taxei clawback. Nu avem acces la datele folosite pentru calcularea taxei, nu știm care este modalitatea de utilizare a fondurilor colectate prin taxa clawback și nu primim niciun un răspuns la solicitările repetate ale industriei privind creșterea nivelului de transparentizare. În acest moment, companiile membre ale asociației noastre au doar două opțiuni: să achite taxa așa cum este impusă de autorități și să evalueze oportunitatea de a continua operațiunile în România sau să acționeze în instanță autoritățile competente pentru corectarea cifrelor primite, un demers anevoios pentru ambele părți”, a declarat Dan Zaharescu, Directorul Executiv al ARPIM.
ARPIM susține că în condițiile în care economia României este în creștere, nu se mai justifică menținerea taxei clawback, care a fost impusă inițial ca o măsură de control al bugetului alocat medicamentelor într-o perioadă de criză.
CITEȘTE ȘI Prețul medicamentelor inovative va fi redus treptat în următorii trei ani În ceea ce privește metodologia de calcul al prețurilor, ARPIM arată că atât Guvernul României, cât și Ministerul Sănătății au ignorat argumentele pacienților, distribuitorilor, farmaciștilor și ale producătorilor de medicamente care au subliniat consecințele majore pe care scăderea prețului medicamentelor sub minimul european le va avea asupra accesului deja limitat al pacienților la medicamente.
”Prețul medicamentelor în România, conform legislației în vigoare, este deja calculat la nivelul minim european. Scăderea cu 10% sub acest nivel, așa cum prevede Hotărârea recent aprobată va duce la creșterea exportului paralel și deci la dispariția unui număr tot mai mare de medicamente de pe piață. Totodată, companiile producătoare ar putea decide să retragă o serie de medicamente din România, în condițiile în care nu pot susține economic comercializarea”, a adăugat Dan Zaharescu.
Scăderea prețului sub minimul european nu aduce nicio economie la bugetul de stat așa cum nici creșterea prețului medicamentelor incluse de autorități pe lista medicamentelor esențiale nu va avea un impact direct asupra bugetului, întrucât orice creștere peste bugetul alocat de autorități medicamentelor este susținut de producătorii de medicamente prin taxa clawback.
Sistemul de sănătate românesc are nevoie de o politică a medicamentului coerentă, transparentă, predictibilă, sustenabilă, care să aibă la bază principiul facilitării accesului pacienților români la medicamente.
Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbvie, Alcon, Amgen, Angelini Pharmaceuticals, Astellas Pharma, AstraZeneca, Bayer, Berlin-Chemie, A. Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Ipsen, Johnson & Johnson, Lundbeck, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis Pharma Services Romania, Novo Nordisk Farma, Pfizer, Roche, Sanofi Aventis, Servier Pharma, Shire, Takeda Pharmaceuticals, UCB Pharma, Vifor Pharma.
