Exproprierea platformei industriale de sute de hectare a combinatului chimic insolvent Viromet Victoria, hotărâtă de Guvern în decembrie anul trecut în beneficiul proiectului viitoarei fabrici de pulberi pentru muniție pe care vrea să o construiască pe amplasament gigantul german al apărării Rheinmetall, în parteneriat cu compania românească de stat Pirochim Victoria, a fost blocată de instanța de judecată, cel puțin temporar, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Suprafața totală vizată pentru expropriere se ridică la aproape 370 de hectare, iar valoarea despăgubirii cuvenite proprietarului a fost estimată oficial la 71,6 milioane lei.
Până în toamna lui 2019, aproape de intrarea în insolvență, compamia Viromet SA a fost controlată indirect de omul de afaceri Ioan Niculae, prin intermediul offshore-ului cipriot Whitbread Holdings Limited, cu aproape 98% din capital. În prezent, după mai multe schimbări succesive de acționariat, deținerea respectivă a ajuns în posesia Pambac SA Bacău a antreprenorului Eusebiu Guțu, potrivit termene.ro.
Viromet a cerut în justiție mai întâi suspendarea, iar ulterior anularea hotărârii de Guvern nr. 1570 din 4 decembrie 2024 privind declanșarea procedurilor de expropriere. Societatea a mai solicitat suspendarea notificărilor de expropriere trimise de Pirochim Victoria pe 6 decembrie 2024 și 28 ianuarie 2025, până la soluționarea acțiunii pe fond.
Deocamdată, Viromet a obținut în instanță suspendarea executării primei notificări de expropriere, cea din 6 decembrie 2024, cu motivarea că, la acea dată, HG-ul de declanșare a exproprierii nu fusese încă publicat în Monitorul Oficial, acest lucru întâmplându-se numai pe 10 decembrie 2024. În schimb, cererea de suspendare a HG-ului ca atare a fost respinsă. Atât Viromet, cât și Pirochim și Ministerul Finanțelor au formulat deja recursuri, nesoluționate încă.
″Cronologic văzute actele, Curtea constată că declanșarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere s-a dispus prin art. 2 din HG nr. 1570/2024, publicat în Monitorul Oficial al României la data de 10 decembrie 2024 (etapa I), iar notificarea intenției de expropriere (a II-a etapă) a fost emisă la data de 06.12.2024 (...), așadar cu „inversarea” etapelor prevăzute de lege. Față de această împrejurare de fapt și de drept, (...) Curtea constată că prezumția de legalitate a notificării în discuție este puternic afectată (...) și creează premisa existenței în cauză a unui caz bine justificat pentru a se justifica necesitatea suspendării acestui act administrativ.
În context, față de aceleași dispoziții (...), Curtea constată că se impune înlăturarea apărării pârâtei Pirochim SA în sensul că notificarea a fost transmisă în data de 06.12.2024, după aprobarea HG nr. 1570/2024 (04.12.2024), relevant cauzei fiind data publicării în Monitorul Oficial (în speță, 10.12.2024, așadar ulterioară emiterii notificării), dată de care legea leagă momentul intrării actului normativ în vigoare, în lipsa indicării unei alte date ulterioare (...)″, se arată în motivarea deciziei judecătorești în primă instanță, analizată de Profit.ro.
Viromet a mai susținut la proces că stabilirea amplasamentului viitoarei fabrici de pulberi pentru muniție s-a realizat ″într-o manieră neclară, disproporționată, discriminatorie și în lipsa oricărei analize tehnice, economice și sociale, continuarea procedurii de expropriere conducând la închiderea activității și falimentul reclamantei - ceea ce înseamnă distrugerea unei afaceri care urma să genereze venituri de peste 200 milioane lei, disponibilizarea a peste 170 de angajați, dar și compromiterea echilibrului economic din comunitatea locală″.
Compania a mai reproșat că HG-ul de expropriere a fost emis nelegal, în lipsa aprobării prin hotărâre de Guvern a indicatorilor tehnico-economici ai proiectului noii fabrici și fără un studiu prealabil vizând impactul socio-economic al actului administrativ, precum și cu ″exces de putere″ și în mod ″discriminatoriu″, susținând că ar fi ″posibilă și suficientă″, pentru realizarea proiectului, exproprierea doar parțială a platformei industriale Viromet.
″A arătat reclamanta că, odată cu aducerea la cunoștința publică a intenției de edificare a obiectivului în vecinătatea sa, reclamanta Viromet a inițiat demersuri pentru a colabora cu Guvernul României, în vederea identificării unui plan de exproprieri care să asigure atât realizarea obiectivului de interes național, cât și posibilitatea continuării activității societății, prezentând soluția exproprierii a 270 hectare din terenurile sale și lăsarea în proprietatea sa a terenurilor care conțin platforme și construcții industriale (aprox. 100 ha). Totodată, a menționat că există cel puțin 200 hectare de teren (inclusiv păduri deținute de Romsilva) care ar putea fi avute în vedere pentru suplimentarea necesarului de teren.
Însă autoritățile au ignorat aspectele prezentate de societate și au decis, prin HG nr. 1570/2024, exproprierea în integralitate a platformei industriale Viromet, fără nicio justificare asupra necesității de a prelua toate activele funcționale ale societății ori cu privire la discriminarea acesteia față de operatorii economici din aceeași zonă care au fost excluși de la expropriere. În aceste condiții, finalitatea urmărită de Viromet prin prezenta acțiune este de a preveni o pagubă iminentă și ireparabilă ce ar fi suportată de reclamantă în legătură cu această procedură de expropriere, care vizează întreaga platformă industrială deținută de reclamantă în orașul Victoria, ce include instalații chimice de producție în baza cărora Viromet își desfășoară activitatea, astfel că are loc o preluare ostilă a afacerii acesteia.
(...) punerea în executare a hotărârii și a notificării obiect al prezentei cauze ar produce societății o pagubă iminentă, (...), prin închiderea activității economice, iar paguba vizează toate veniturile viitoare ale societății, cuantificate prin planul de reorganizare la peste 200 milioane lei doar pentru următorii 3 ani, concedierea tuturor angajaților, pierderea tuturor partenerilor comerciali actuali, precum și costurile imediate aferente relocării tuturor instalațiilor și activelor mobile de pe platforma expropriată, care se ridică la peste 8 milioane euro, fără TVA″, a mai susținut Viromet.
Toate aceste aspecte vor fi analizate de instanța de judecată în procesul pe fond în care a fost solicitată anularea HG-ului de expropriere, aflat pe rol.
În urmă cu circa o săptămână, în marja Conferinței de Securitate de la Munchen, ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a discutat cu CEO-ul Rheinmetall despre proiect.
După cum a relatat Profit.ro, investiția totală necesară implementării proiectului de construire a noii fabrici de pulberi pentru muniție Victoria este estimată oficial la 2,584 miliarde lei plus TVA (peste 519 milioane euro la cursul valutar actual), sumă din care gigantul german al apărării Rheinmetall ar urma să acopere puțin peste 39% (circa 1,014 miliarde lei sau 203,8 milioane euro, plus TVA).
Restul de 1,57 miliarde lei (315,7 milioane euro) plus TVA va fi în sarcina companiei românești de stat Pirochim SA Victoria, pe amplasamentul căreia va fi ridicată noua facilitate de producție industrială.
Cu toate acestea, germanii ar urma să dețină controlul majoritar la societatea mixtă pe care Rheinmetall și Pirochim intenționează să o înființeze pentru implementarea proiectului.
Structura de finanțare a investiției ar urma să arate în felul următor:
Total investiție: 2.584.400 mii lei
1.1 Echipamente: 1.988.000 mii lei
1.2 Infrastructură: 596.400 mii lei
1.1 Finanțare totală necesară pentru echipamentele de producție: 1.988.000 mii lei
1.1.1 Finanțare Rheinmetall Waffe Munition GmbH (51%): 1.013.880 mii lei
1.1.2 Finanțare Pirochim Victoria SA (49%): 974.120 mii lei
1.2 Finanțare totală necesară pentru infrastructură: 596.400 mii lei
1.2.1 Finanțare Pirochim Victoria SA: 596.400 mii lei
Contribuția Pirochim SA ar urma să fie finanțată din bugetul propriu al societății, de la bugetul de stat, din fonduri europene rambursabile și nerambursabile, precum și din credite bancare externe contractate de compania românească de stat.
Termenul de finalizare și punere în funcțiune a noii fabrici este februarie 2027. Proiectul are deja asigurată o finanțare UE nerambursabilă de 47 milioane euro, prin Fondul European de Apărare.
Se estimează că, după demararea producției, joint-venture-ul care va opera fabrica va avea vânzări anuale de peste 601 milioane lei, cu profit net de mai mult de 118 milioane lei:
Vânzări: 601.370 mii lei
Costuri directe: 300.685 mii lei
Marjă brută: 300.685 mii lei
Costuri de închiriere: 29.820 mii lei
Alte cheltuieli: 60.137 mii lei
Rezultat înainte de amortizare și impozit: 210.728 mii lei
Depreciere/Amortizare: 70.077 mii lei
Profit brut: 140.651 mii lei
Impozit: 22.504 mii lei
Profit net: 118.147 mii lei
Flux numerar anual: 188.223 mii lei
