Fumătorii din România vor avea un an extrem de dificil. În funcție de decizia Curții Constituționale de astăzi, începând cu luna aprilie aceștia ar putea să nu mai poată fuma în cluburi, restaurante, baruri. În plus, începând cu a doua jumătate a lunii mai, fumătorii ar putea chiar să nu mai aibă ce fuma, existând riscul de a nu mai găsi în magazine țigările favorite!
Motivul: guvernanții s-au trezit doar pe ultima sută de metri, pentru a evita declanșarea unei noi proceduri de infringement, să implementeze în legislația internă o directivă a Parlamentului European, adoptată pe data de 3 aprilie 2014.
Producătorii de tutun susțin însă că, dat find conținutul directivei, care modifică semnificativ procesul de producție, în special în ceea ce privește ambalajul, mesajele și pictogramele care trebuie afișate (pe 65% din aria externă atât a suprafeței anterioare, cât și a celei posterioare, ale pachetului unitar și ale oricărui ambalaj exterior), le este imposibil să efectueze investițiile necesare pentru a putea respecta termenul de 20 mai, dată la care directiva ar trebui implementată în legislația autohtonă.
În plus, proiectul de lege elimină de pe piața de consum țigările aromate și pachetele slim. Producătorii solicită o derogare de șase luni de la aplicarea acestor prevederi, pentru a nu se afla în imposibilitatea de a alimenta piața.
La rândul lor, guvernanții îi acuză pe reprezentanții industriei că, deși cunoșteau conținutul acesteia, nu au efectuat din timp investițiile necesare modificării procesului de producție.
Producătorii susțin că nu pot investi în absența unui cadru legal ferm
Producători oferă însă exemplul ultimului act legislativ care reglementează interzicerea fumatului în spațiile publice închise, care a fost adoptat în Parlament într-o formă total diferită față de cea a inițiatorului. În opinia lor, nicio companie nu poate efectua investiții de milioane, dacă nu zeci de milioane de euro, în condițiile în care nu cunoaște cu siguranță cum va arăta actul legislativ adoptat de Parlament.
CITEȘTE ȘI Românii cheltuiesc pe țigări mai mult decât pe produse de îngrijire personală, haine sau benzină “Noile cerințe privesc atât produsul, cât și ambalajele, drept urmare este necesară achiziționarea de noi mașini, utilaje și materiale. Sunt investiții consistente, care nu pot fi realizate în absența cadrului legal ferm, dat fiind că proiectul dat publicității la sfârșitul anului va suferi, probabil, modificări semnificative în cadrul procesului legislativ. Este cu atât mai dificil cu cât schimbările ar urma sa aibă loc aproape simultan, în toate cele 28 de state membre UE, în condițiile în care numărul furnizorilor de echipamente este foarte limitat, iar comenzile ferme trebuie plasate cu mult timp înainte”, susțin, într-un comunicat de presă comun, reprezentanții celor trei mari companii de pe piața autohtonă, JTI, Philip Morris și BAT.
4 zile de debatere publică
Proiectul de lege vizând implementarea directivei UE din 2014, deși era redactat de reprezentanții Ministerului Sănătății de la finalul anului trecut, a fost elaborat de-abia pe data 18 ianuarie 2016 în forma în care va fi dezbătută public, după care pe 21 ianuarie a avut loc o întâlnire cu reprezentanții industriei tutunului. Cel puțin așa reiese din minuta ședinței Comitetului director din cadrul Comitetul interministerial pentru coordonarea politicilor și acțiunilor aferente produselor din tutun și produselor conexe de pe 11 ianuarie, care prezintă calendarul pe care ar urma să-l aibă proiectul de lege.
Proiectul urma să fie pus în dezbatere publică la sediul Ministerului Sănătății în perioada 25-29 ianuarie. “În urma dezbaterii publice se va finaliza procesul de modificare/completare a proiectului de lege și se vor demara procedurile de avizare interministerială”, se precizează în minuta respectivă.
MS și MAE vor să evite infringement-ul, ANAF se teme de contrabandă
Minuta Comitetului interministerial arată și pozițiile pe care le au diferitele ministere pe această temă. Ministerul Sănătății și cel al Afacerilor Externe insistă pe adoptarea rapidă a legi pentru a evita declanșarea procedurii de infringement. ANAF, în schimb, susține că, “având în vedere că este o piață foarte sensibilă (comerțul cu tutun și produse din tutun) și luând în considerare munca importantă depusă împotriva contrabandei cu produse din tutun (statistic a scăzut procentul de la 36,3% la 17.5 % cotă de piață) este necesar de luat în discuție prorogarea termenului limită de conformare pentru activitățile de producție”.
Potrivit documentului, ANAF a evidențiat pericolul la care este expusă populația prin produse provenind din traficul ilicit, a căror compoziție nu poate fi stabilită în unele cazuri ca fiind tutun.
“ANAF atrage atenția asupra faptului ca o reglementare foarte strictă va conduce la creșterea contrabandei și nu va rezolva problema de sănătate a populației, având în vedere că România are în jur de 2.070 km de frontieră externă a UE. Va fi necesară creșterea capacității administrative atât a autorității vamale, cât și a altor instituții pentru a face față acestor noi provocări”, mai precizează minuta ședinței de 11 ianuarie.
Industria promite că-și va face temele până la terminarea etapei pre-procesuale a procedurii de infringement
Producătorii de tutun susțin că, dată fiind durata procedurilor de ajustare a procesului de producție (27 săptămâni, necesare tipăririi ștanțelor, adaptării graficii de brand, comandării și producției materialelor și tehnologiei necesare, etc), le va fi practic imposibil ca până la 20 mai să poată îndeplini condițiile impuse de lege. În plus, acestea nu sunt stipulate explicit, ele urmând a fi clarificate prin norme de aplicare sau ordine ale ministrului sănătății în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Reprezentanții industriei consideră că declanșarea unei proceduri de infringement n-ar fi o tragedie, cu atât mai mult cu cât până în prezent doar 3 state europene au implementat directiva (Portugalia, Ungaria și Slovacia), mai multe state europene (printre care Polonia și Danemarca) au decis prorogarea termenului aplicat adaptării procesului de producție “pentru a nu afecta piața legală și veniturile bugetare”. În plus, România se află deja în 49 de proceduri de infringement. Reprezentanții industriei au elaborat și două calendare paralele menite a demonstra că, până la data de 20 decembrie 2016, când s-ar încheia perioada pre-procesuală a procedurii de infringement, ei își vor “face temele”, iar Comisia Europeană nu va mai avea motiv pentru continuarea acțiunii.
Alternativa: procedură de infringement pentru deficit excesiv
Alternativa la prorogare este, în opinia producătorilor, crearea unei penurii pe piața tutunului și declanșarea unei alte proceduri de infringement, de deficit excesiv. Ei susțin că nu dispun de capacități de stocare și nici de cadru legislativ (reglementări privind comandarea de timbre fiscale) care să poată permite alimentarea cu produse în perioada ajustării procesului de producție. “Industria a intrat deja, de la începutul lunii decembrie, în situația de avarie, pentru că legislația fiscală în vigoare conține limitări riguroase, care nu permit creșteri substanțiale ale stocurilor, cu care să fie acoperită cererea în perioada de după 20 mai, când nu vom mai putea produce și comercializa. Pierderea lunară medie a statului, dacă nu se acceptă amânarea, este de circa 230 milioane de euro, reprezentând taxe și contribuții. De asemenea, comerțul ilegal, care a ajuns în noiembrie 2015 la 17,5%, va înflori, în condițiile în care produsele legale nu vor mai fi valabile, cu costuri și eforturi de combatere greu de cuantificat”, susțin reprezentanții celor trei mari companii producătoare de tutun.
