Estonia, Letonia și Lituania, cele trei state baltice, numără orele până când vor scăpa în sfârșit de unul dintre ultimele vestigii ale celor 50 de ani de ocupație sovietică: o rețea electrică controlată de Rusia.
Ele se vor deconecta de la rețeaua comună IPS/UPS sâmbătă dimineață și, sub rezerva unor teste de ultim moment, se vor sincroniza cu rețeaua UE duminică. Totul se întâmplă în timp ce suspiciunile de sabotare a cablurilor submarine au stimulat eforturile de consolidare a securității regionale, relatează CNN și Reuters.
Dar planurile de decuplare de la rețeaua Rusiei, dezbătute timp de decenii, au luat amploare după anexarea Crimeei de către Moscova în 2014. Cele trei țări au cheltuit aproape 1,6 miliarde de euro începând din 2018, în mare parte fonduri UE, pentru a-și moderniza rețelele și pentru a se pregăti de acest moment, arată news.ro.
Pentru Rusia, decuplarea înseamnă că enclava sa Kaliningrad, situată între Lituania, Polonia și Marea Baltică, va fi izolată de rețeaua principală a Rusiei, lăsând-o să își mențină singură sistemul energetic.
PREGĂTIREA POPULAȚIEI
Pregătirea populației din țările baltice pentru ceea ce majoritatea experților consideră a fi scenariul improbabil al întreruperii alimentării cu energie electrică a fost etapa finală a unui proiect care durează de ani de zile.
„Totul ar trebui să decurgă fără probleme, dar pot apărea situații neașteptate fie din cauza acțiunilor vecinului nostru ostil de la est, fie din cauza condițiilor meteorologice neașteptate sau a defecțiunilor tehnice”, se arată într-o postare pe Facebook a Consiliului de Salvare din Estonia.
„Cum să vă pregătiți pentru o pană de curent?”, este intitulată postarea Consiliului de Salvare estonian, agenția de protecție civilă a țării. Imaginea arată o tânără care ține în mână o baterie externă, deasupra unei mese încărcate cu sticle cu apă, o lanternă și alte provizii de urgență.
„Aceste riscuri sunt, de fapt, destul de scăzute în acest moment”, a declarat pentru CNN Vootele Päi, consilier al Ministerului de Interne al Estoniei, adăugând că se iau totuși măsuri pentru toate posibilitățile.
RUSIA DEȚINEA CONTROLUL TOTAL ASUPRA FUNCȚIONĂRII REȚELEI
Țările baltice s-au pregătit pentru acest moment în cele două decenii de când au aderat la UE și la NATO, în 2004. Au reabilitat infrastructura existentă și au construit noi linii electrice, inclusiv mai multe cabluri submarine către Finlanda și Suedia și o legătură terestră esențială către rețeaua europeană continentală, linia LitPol, care leagă Lituania de Polonia.
Aceasta a însemnat că, la doar câteva luni după ce Rusia și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022, toate cele trei țări au putut să nu mai cumpere energie electrică de la Moscova. Dar Rusia deținea în continuare controlul total asupra funcționării rețelei, echilibrând cererea și oferta și menținând frecvența, a explicat Susanne Nies, director de proiect la Institutul german de cercetare în domeniul energiei Helmholtz-Zentrum. Și, ca o altă rămășiță a epocii sovietice, furniza în continuare aceste servicii gratuit.
„Marele risc a fost ca țările baltice, în contextul războiului din Ucraina, să se afle într-o situație în care Rusia, de la o secundă la alta, să spună: Nu vă mai ajutăm”, a declarat Nies pentru CNN.
Dar în urmă cu șase luni, țările baltice au notificat oficial Rusia cu privire la intenția lor de a se „desincroniza” și astfel, la 7 februarie, așa-numitul acord BRELL (Belarus, Rusia, Estonia, Letonia, Lituania) care guvernează rețeaua comună va expira.
UN MOMENT SIMBOLIC MULT AȘTEPTAT. CUM SE FACE DECONECTAREA
La 8 februarie, Estonia, Letonia și Lituania se vor deconecta simultan de la această rețea, moment în care vor trebui să funcționeze pentru scurt timp ca o „insulă”, supraviețuind doar din energia electrică pe care o produc.
La 9 februarie, acestea intenționează să își sincronizeze rețeaua nouă independentă cu cea a Europei continentale, care acoperă cea mai mare parte a Uniunii Europene.
Este un moment extrem de simbolic. În fața Muzeului Energiei și Tehnologiei din centrul capitalei Lituaniei, Vilnius, un ceas cu numărătoare inversă a marcat ultimele 100 de zile până la „independența energetică”.
„Aceasta este ruptura finală de ocupația sa din era sovietică”, a declarat Jason Moyer, analist de politică externă la Wilson Center, un think tank din Washington. „Din punct de vedere psihologic, acesta este un pas uriaș înainte”, spune expertul.
Proiectul a implicat investiții semnificative, majoritatea din partea Uniunii Europene, care a oferit granturi în valoare de peste 1,2 miliarde de dolari. Dar pentru țările baltice, prețul pentru a permite Moscovei să mențină această influență asupra rețelei lor energetice a fost prea mare. „Înțelegem destul de bine că energia rusească ieftină vine întotdeauna la un preț pe care nicio țară europeană democratică nu și-l poate permite”, a declarat Päi.
Și pentru a nu exista nicio îndoială cu privire la hotărârea lor, anul trecut, operatorul lituanian de rețea Litgrid a început să taie vechile cabluri sovietice care formau conexiuni cu Belarus, astfel încât liniile să poată fi refolosite.
Compania a declarat pentru CNN că a trimis piese de la o linie electrică demontată în Ucraina pentru a ajuta la reconstruirea infrastructurii energetice deteriorate, o mișcare care a fost atât practică (rețeaua ucraineană a fost, de asemenea, construită în epoca sovietică, astfel încât utilizează multe dintre aceleași echipamente), cât și emblematică pentru riscul geopolitic care stă la baza întregului proiect.
„Nu există niciun scenariu în care să rămânem conectați la rețeaua electrică rusă”, a declarat pentru CNN Rokas Masiulis, directorul general al Litgrid..
FRĂMÂNTĂRI. CE VA FACE RUSIA?
Întrebarea care îi frământă acum pe liderii țărilor baltice, unii dintre cei mai vocali oponenți ai războiului din Ucraina și unii dintre cei mai generoși donatori (ca procentaj din PIB) ai armatei ucrainene, este dacă Rusia va încerca să exploateze momentul deconectării, fie prin sabotaj fizic, fie printr-o altă tactică hibridă, precum atacurile cibernetice sau dezinformarea.
De fapt, Ucraina s-a deconectat și ea de la rețeaua rusească, pentru un test, cu doar câteva ore înainte ca Rusia să lanseze invazia sa la scară largă, la 24 februarie 2022. Apoi nu s-a mai reconectat niciodată.
Rusia s-a arătat mai mult decât dispusă să transforme în armă aprovizionarea cu energie electrică, nu numai prin atacurile repetate asupra rețelei energetice ucrainene, ci și prin ocuparea timp de aproape trei ani a centralei nucleare Zaporojie, care, înainte de război, furniza aproximativ o cincime din energia electrică a Ucrainei.
Pentru Rusia, pierderea influenței asupra țărilor baltice, foști vasali sovietici, este o înfrângere geopolitică, spune Moyer, adăugând: „Cred că acest lucru arată cu adevărat că Rusia își pierde influența în regiune”, una care a fost „în mod tradițional mai receptivă la chestiunile rusești”.
Kremlinul a refuzat să comenteze, menționând doar că Rusia a luat toate măsurile necesare pentru a asigura „funcționarea neîntreruptă și fiabilă a sistemului său energetic unificat”.
PROBLEME DE SECURITATE
Oficialii din țările baltice nu vor să riște nimic. Securitatea este consolidată la instalațiile energetice din regiune. „Formal, Rusia privește această situație cu calm”, a declarat ministrul lituanian al apărării, Dovilė Šakalienė, într-un interviu acordat CNN de la Vilnius. „Dar experiența noastră anterioară arată că una spun și alta fac”, punctează oficialul. „Ne sporim eforturile de supraveghere, ne sporim măsurile suplimentare de securitate și vom urmări acest lucru cu ochi de șoim”, a spus Šakalienė.
La rândul său, un consilier Ministerului de Interne al Estoniei spune că guvernul de la Tallinn recrutează agenți de poliție suplimentari, precum și gărzi voluntare din Liga Națională de Apărare pentru a proteja infrastructura critică, comparând amploarea operațiunii de securitate cu găzduirea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în ianuarie anul trecut. „Dar asta a avut loc doar în Tallinn”, a declarat el pentru CNN. „Rețeaua de energie este în toată Estonia”, a punctat consilierul.
Decuplarea de Rusia face ca țările baltice să depindă și mai mult de legăturile submarine dintre ele. Legăturile țărilor baltice cu rețeaua rusească, care datează din 1956, însemnau că Rusia stabiliza și susținea sistemul lor energetic comun și că acestea puteau, la nevoie, să cumpere energie de la centralele rusești pe cărbune sau gaz. Această plasă de siguranță este eliminată acum. Iar pentru UE, aceasta înseamnă, de asemenea, că rețeaua sa va trebui să absoarbă orice perturbare în țările baltice, care încă se bazează pe importurile de energie prin intermediul a trei legături submarine cu Suedia și Finlanda, precum și a unei conexiuni terestre cu Polonia.
„Legătura dintre Polonia și Lituania este absolut crucială, o protejăm cu orice preț”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al operatorului polonez de rețea PSE. „Acum câțiva ani, ne îngrijoram doar de copacii care cădeau pe liniile electrice. După deteriorarea suspectă a cablurilor maritime, totul este diferit”, adaugă el.
NATO a înființat recent o nouă misiune de protecție a cablurilor submarine din Marea Baltică, după ce Estlink 2, o parte esențială a infrastructurii electrice post-sovietice a țărilor baltice, a fost avariată în ziua de Crăciun, cel mai recent dintr-o serie de incidente care implică perturbarea rețelei complexe de cabluri care traversează fundul Mării Baltice. În zilele care au urmat, operatorii de rețea din Finlanda și din statele baltice au asigurat clienții că aprovizionarea este asigurată. Cu toate acestea, prețurile la electricitate au crescut la sfârșitul lunii decembrie, iar reparațiile, potrivit autorităților finlandeze, vor dura până în august. Finlanda investighează încă incidentul, iar poliția a reținut o navă care transporta produse petroliere rusești, suspectată că și-a târât ancora peste cablu. Un avocat care îl reprezintă pe proprietarul navei a calificat săptămâna trecută orice acuzație de sabotaj drept „absurdă”
„Infrastructura noastră energetică critică este acum într-un punct foarte sensibil”, a declarat Šakalienė pentru CNN. „Și să ne imaginăm că acest lucru, această serie de incidente se întâmplă chiar înainte de a ne deconecta de la rețeaua rusă. Din nou, încă o coincidență, serios?”, punctează oficialul.
MĂSURI DE PRECAUȚIE
Polonia și țările baltice au desfășurat mijloace navale, unități de poliție de elită, nave de patrulare și elicoptere pentru a spori securitatea. Armata lituaniană a început exerciții pentru a proteja legătura terestră cu Polonia, iar NATO și-a consolidat prezența cu fregate, avioane și drone navale.
Deteriorarea celor două cabluri submarine rămase ar forța țările baltice să își repornească centralele de gaze și păcură, învechite și costisitoare, care au rămas în mare parte nefuncționale de ani de zile. Analiștii spun că acest lucru ar putea duce prețurile la energie la niveluri care nu au mai fost atinse de la invazia Ucrainei, când prețurile la energie au explodat.
Operatorul lituanian de rețea Litgrid a declarat că toate centralele electrice importante din Marea Baltică ar trebui să fie menținute în funcțiune dacă legăturile submarine ar fi scoase din funcțiune. Acest lucru ar putea face ca prețurile la energia de bază să sară la 200-500 de euro pe megawatt oră de la 70-100 de euro în prezent, au estimat utilitățile și analiștii.
„Nu vom rămâne fără electricitate, dar (întreruperile legăturilor submarine) ar reprezenta anumite provocări pentru consumatori, pentru industrie”, a declarat președintele leton Edgars Rinkevics pentru Reuters.
Pe plan intern, cele trei țări au fost ocupate cu planificarea unei tranziții fără probleme la rețeaua UE.
Ministerul Energiei din Lituania a declarat pentru Reuters că a elaborat planuri de urgență prin care unii mari consumatori de energie, cum ar fi fabricile, vor putea fi deconectați temporar de la rețea în caz de penurie de energie, pentru a menține aprovizionarea esențială cu energie.
Indicând anxietatea publicului cu privire la această schimbare, vânzările de generatoare diesel de energie au crescut de zece ori în Estonia în ianuarie, a relatat televiziunea publică ERR.
„Este foarte puțin probabil să apară întreruperi, dar, pentru orice eventualitate, fiți pregătiți să rămâneți fără electricitate pentru perioade scurte”, a avertizat populația guvernul estonian.
PROBLEMA KALININGRAD
O zonă pe care nici NATO și nici țările baltice nu o pot supraveghea este Kaliningrad. Micuța enclavă rusă situată între Lituania și Polonia va trebui să funcționeze acum ca o „insulă” de electricitate și, deși Rusia a efectuat cu succes mai multe teste ale capacității sale de a face față situației, experții nu exclud o acțiune deliberată a Moscovei pentru a stârni tensiuni.
Moscova a trebuit să cheltuiască 100 de miliarde de ruble (1,03 miliarde de dolari) pentru pregătiri, inclusiv construirea mai multor centrale electrice pe gaz.
„Am luat toate măsurile pentru a asigura funcționarea neîntreruptă și fiabilă a sistemului nostru electric”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
„Rusia ar putea chiar să provoace o pană de curent falsă în regiune și să spună: Hei, Kaliningrad, acesta este chiar rezultatul desincronizării baltice”, a declarat Susanne Nies. Ea crede că Rusia ar putea apoi să acuze țările baltice că au aruncat în întuneric un milion de locuitori din Kaliningrad și să folosească acest lucru pentru a cere concesii și pentru a evalua apetitul NATO de a veni în ajutorul flancului său estic.
NATO nu a răspuns la o întrebare a CNN cu privire la Kaliningrad, un oficial declarând doar că decizia țărilor baltice de a se desincroniza de rețeaua rusă este un „pas binevenit” care le va „consolida independența energetică”.
Riscul poate fi mai mare acum, cu o nouă administrație la Washington care critică NATO și este hotărâtă să pună capăt războiului din Ucraina. „(Rușii) vor să vadă dacă NATO este în viață și unde îl testezi altundeva decât în țările baltice?”, punctează Nies.
